Despre importanţa istorică a protestelor din România

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

România demonstrează încă o dată de ce a ocupat poziţia de lider regional generator de stabilitate

Sute de mii de români s-au solidarizat în stradă cu Justiţia.

Ceea ce contează cel mai mult nu este atât de mult puterea statului, cât capacitatea societăţii civile de a înţelege şi de a reacţiona la abuzurile clasei politice.

Peste tot în lume politicienii fură. Fură şi în Germania, fură şi în S.U.A., fură şi la Bucureşti, fură şi la Moscova, fură şi la Chişinău. Ceea ce însă face diferenţa între un stat puternic de drept şi un stat slab, inexistent în realitate, este capacitatea procurorilor de a-i aduce în faţa justiţiei pe infractori indiferent cine sunt aceştia.

Mai mult decât atât: societatea civilă are un rol foarte important deoarece atunci când apar conflicte între puterile în stat şi dispune de capacitatea de a reacţiona şi a impune stoparea abuzurilor.

În aceste zile românii au ieşit în stradă pentru a lua apărarea Statului de drept, pentru a susţine lupta împotriva corupţiei şi de a se opune unei majorităţi politice de a impune legi care ar putea afecta aceste proces.

Românii nu au ieşit în stradă la chemarea unor partide politice

Mai mult decât atât, românii nu au ieşit în stradă împotriva unui partid ci împotriva întregii clase politice. Nici un partid nu a fost primit în stradă iar o încercare de pătrundere ar fi fost primită cu strigăte şi fulgere.

Protestele din România au o importanţă istorică deoarece cetăţenii au ieşit paşnic în stradă să apere statul de drept şi să ceară schimbări la nivelul clasei politice.

Partidul ce a câştigat alegerile a vrut să se folosească de vot pentru a-şi justifica promovarea propriile interese, nu ale votanţilor. La doar o lună, când abuzurile au fost constatate, cetăţenii au ieşit în stradă cu un mesaj clar: „politicienii au primit un mandat de care trebuie să se ţină. Puterea dată este pentru reprezentare şi nu de impunere către alegători a propriilor interese.”

Risc major de contaminare a regiunii

Există însă „riscul” major ca aceste manifestaţii să se extindă în toată regiunea, în condiţiile în care statele sunt măcinate de corupţie. România devine astfel un exemplu de urmat, iar politicienii din statele alăturate caută soluţii pentru a se evita contaminarea.

Tocmai de aceea la Chişinău am asistat la o chemare de susţinere din partea unor formaţiuni politice. Scopul chemării a fost acela de a prelua mişcarea şi a nu-i permite a se dezvolta decât într-o direcţie controlată.

Da, cetăţenii au dreptul de a protesta, însă aceştia nu trebuie să se lase duşi de nas de nici un interes politic.

Nu e pentru prima oară

Important este mai ales faptul că nu discutăm de un caz izolat.

În ultimii ani au existat mai multe evenimente care au dus la ieşirea în stradă a românilor: Arafat, Roşia Montană, Colectiv şi acum, Anticorupţia.

Stradă este cu ochii pe ei.

De fiecare dată clasa politică, vinovată de încercarea de promovarea a unor legi antinaţionale, a reacţionat imediat soluţionând doleanţele străzii: un alt exemplu că în România democraţia funcţionează.

În Republica Moldova hoţii în libertate şi miliardul să îl plătească cetăţenii

Nu acest lucru s-a întâmplat însă în Republica Moldova. S-a furat un miliard, cetăţenii au ieşit în stradă, iar nemulţumirile lor au fost preluate şi asasinate prin interese politice induse sau nu mai dinspre est. Mai mult decât atât, oficial nu a existat nici o reacţie: cei vinovaţi de furtul miliardului nu au fost aduşi în faţa justiţiei.

Un singur om, Vlad Filat,  nu putea gestiona acest lucru fără cunoştinţa celorlalţi. Un singur vinovat arată că în realitate aplicarea justiţiei s-a făcut aleator de către grupuri mafiote ce controlează procesul de justiţie şi care folosesc statul pentru eliminarea oponenţilor.

În loc să găsească vinovaţii şi să îi ofere justiţiei, parlamentarii au plasat miliardul furat în responsabilitatea cetăţenilor. În România strada nu ar fi permis acest lucru.

Dar moldovenii au soluţia la îndemână, numai să se hotărască în a o folosi.

 

 

Comentarii

Marius Dorin Lulea

Marius Dorin Lulea

– Istoric şi specialist pe probleme de geopolitică regională, preşedinte al Centrului pentru Cultură, Istorie şi Educaţie – Sunt militant activ pentru consolidarea democraţiei din Republica Moldova, apărarea drepturilor omului şi a creşt...

Ultimele articole