Demografia şi xenofobia: situaţia romilor în Bulgaria şi România

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

(în imagine, ultranaţionaliştii bulgari cer expulzarea romilor din ţară)

 În ţările din Europa de Est se înregistrează un trend al ideologiilor ultranaţionaliste şi al manifestărilor xenofobe, mai ales în adresa comunităţilor de romi, care, graţie unei natalităţi înalte, ar putea deveni peste trei-patru decenii majoritari în mai multe ţări europene. Este evident că aceste evoluţii demografice trezesc de pe acum îngrijorarea şi intoleranţa etniilor europene originare, care încearcă să-i izoleze sau să-i izgonească definitiv pe romi. Am scris la acest subiect în articolul “Xenofobia la est-europeni: ghetto-izarea romilor”, unde am vorbit de Cehia, Ungaria, Slovacia. Acum, să vedem, pe scurt, care e situaţia în Bulgaria şi România.

În Bulgaria, în septembrie 2011 a pornit un val de tensiuni rasiale în mai multe zone ale ţării, iniţial în satul Katuniţa, regiunea Plovdiv, după ce un tânăr bulgar de 19 ani, Angel Petrov, a fost strivit de un microbuz condus de un rom.Potrivit martorilor oculari, şoferul a acţionat cu intenţie şi a încercat să calce şi alţi bulgari. Decesul tânărului a provocat violenţe în cascadă, au fost incenditate case şi distruse maşini ale unor romi, iar celor peste 100 de localnici de etnie romă li s-a cerut în mod ultimativ să părăsească satul. În zilele următoare accidentului, în mai multe oraşe ale Bulgariei, inclusiv în Sofia, au fost organizate ample acţiuni de protest, cu slogane xenofobe nu doar în adresa romilor, ci şi a turcilor. Nemulţumirea bulgarilor a fost imediat exploatată de diverşi politicieni ultranaţionalişti, ceea ce a contribuit la formarea unui climat general nefast nu doar pentru minorităţile entice din Bulgaria, ci şi pentru procesele integraţioniste ale acestui stat în structurile UE. Volen Siderov, liderul partidului Ataka, cel mai mare partid naţionalist din Bulgaria, a răspândit în rândul manifestanţilor o broşură întitulată “Infracţiunea romă – o ameninţare pentru stat”, în care insista asupra pericolului “romizării” Bulgariei[i]. Un alt lider politic, Kostadin Kostadinov, membru al Organizaţiei Macedoniene Revoluţionare Interne, a propus ca “romii să fie trimişi în India, acolo de unde au venit”. Acesta a mai declarat că peste 20 de ani romii vor deveni majoritari în mai multe oraşe bulgare, în Balcani va apărea un “al doilea Kosovo”, de aceea “cu cât mai repede ne vom ocupa de “problema ţigănească”, cu atât sunt mai mari şansele ca bulgarii să câştige încăierările cu romii”[ii].

Autorităţile bulgare au apreciat acele violenţe drept cele mai grave tensiuni rasiale din Bulgaria de după căderea comunismului, iar preşedintele Gheorghi Pârvanov a fost nevoit să convoace o reuniune de urgenţă a Consiliului Naţional Consultativ de Securitate, KSNS, cu tema “Probleme curente de securitate internă – măsuri de urgenţă pentru garantarea legii şi ordinii în ţară şi prevenirea şi contracararea tensiunilor etnice”[iii]. Conform recensământului din 2001, în Bulgaria ar trăi 370.000 de romi. Estimările neoficiale indică însă un număr mult mai mare, care merge până la 7 – 800.000 de romi, însumând aproximativ zece procente din totalul populaţiei de 7.350.000 de persoane. În 2012, cercetătorii de la Institutul pentru Statistică Demografică din Bulgaria au declarat că dacă trendul demografic din ţară se va păstra, peste zece ani bulgarii vor înceta să fie etnia majoritară. Locul bulgarilor va fi treptat ocupat de romi, care au cel mai înalt spor al natalităţii. În Bulgaria, alte zece procente din populaţie sunt reprezentate de minoritatea turcă[iv].

România, ca şi Bulgaria, este una din ţările est-europene unde sporul demografic al romilor ar putea duce peste cîteva decenii la o schimbare a majorităţii etnice. Mai exact, potrivit predicţiilor sociologilor, românii ar putea deveni minoritari prin anul 2050, dacă se va păstra actualul trend descendent al natalităţii. Locul românilor în calitate de majoritari va fi preluat de către romi, unii dintre liderii cărora deja fac aluzii şi asocieri între denumirea ţării şi denumirea etniei rome[v]. Există iniţiative ale organizaţiilor de romi de a crea un propriu partid etnic, care să reprezinte interesele romilor în Parlamentul român, după modelul minorităţii maghiare; e o misiune uşor de realizat pe fundalul creşterii reprezentantivităţii romilor în plan demographic şi social[vi]. În prezent în presa din România se discută intens problema integrării romilor, gradul de tolerare interetnică şi riscurile unui conflict interetnic la scară largă. Comunitatea romilor este estimată în cifre neoficiale la 2-3 milioane (avându-se în vedere că 2/3 dintre romi, din varii motive, se declară români în cadrul recensămintelor)[vii]. Ca urmare a creşterii numerice a populaţiei rome, sporeşte şi animozitatea interetnică din societatea românească. Mai cu seamă că tensiunile pe marginea relaţiilor cu romii sunt cu tradiţii mai vechi; în special, incidentul de la Hădăreni, din 1993, a fost de larg răsunet. Atunci, în acea localitate mureşeană, între români şi maghiari pe de o parte şi romi pe de altă parte a izbucnit un conflict cumplit, de pe urma căruia au murit în bătaie sau arşi patru oameni, iar circa douăzeci de case ale romilor au fost incendiate sau devastate. Astăzi, tentativele de discriminare şi segregare a comunităţilor de romi ar putea cauza o explozie socială în ţară, susţin antropologii[viii].

În ciuda acestor riscuri, sunt tot mai frecvente cazurile când etnicii români sau maghiari încearcă să se delimiteze fizic de comunităţile rome. Aşa s-a întâmplat de exemplu în localitatea Tărlungeni, Braşov, unde, prin 2008, la ordinul primarului, comunitatea de romi a fost împrejmuită cu un zid din beton înalt de doi metri, astfel încât romii s-au pomenit nevoiţi să facă un ocol de doi kilometri pentru a ajunge în centrul localităţii[ix]. În 2011, în mod asemănător a procedat primarul din oraşul Baia Mare, care a ridicat un zid înalt de doi metri în jurul câtorva blocuri locuite de romi. Agenţia France Press a denumit construcţia „Marele Zid Ţigănesc”, iar primarul a nimerit în centrul unui scandal internaţional[x].

Experienţe de îngrădire a comunităţilor sau taberelor de romi există şi în alte ţări europene, unde majoritatea caută să-i ţină pe aceştia la distanţă, izolându-i în spatele unor ziduri. Astfel, locuitorii oraşului ceh Nestemice au apelat la o asemenea soluţie în 1999. La relocarea romilor în tabere a apelat şi Valter Veltroni, edilul Romei, în Italia fiind în general înregistrate cazuri de împrejmuire a taberelor de romi cu sârmă ghimpată[xi].

Aşa cum am analizat şi în alte câteva articole: “Revenirea la naţional-socialism?” şi “Paria Europei? Cum sunt trataţi romii şi est-europenii în UE”, romii şi musulmanii devin ţinta predilectă a retoricii xenofobe în ţările europene. Această retorică are priză la cetăţeni şi alegerile din 2009 în Parlamentul European, de exemplu, au demonstrat că partidele naţionaliste pot obţine un rezultat electoral solid; mandate de parlamentari europeni au obţinut inclusiv unii reprezentanţi ai partidelor extremiste, care împărtăşesc viziuni neo-naziste. Vom menţiona dintre acestea Partidul Naţional Britanic, urmaş al grupării fasciste British National Front, partidul ungar Jobbik, care dispune şi de o unitate militarizată neo-nazistă foarte agresivă faţă de evrei şi romi, Liga Nordului din Italia, Ataka din Bulgaria sau Partidul Libertăţii din Olanda, dar şi cel din Austria, cu un mesaj anti-islamic pronunţat. Astfel, 120 din cei 736 de europarlamentari aleşi la alegerile din 2009 sunt xenofobi, extremişti, eurosceptici sau eurofobi. Între partidele de dreapta din diferite ţări deocamdată există prea multe divergenţe, supărări şi chiar animozităţi reciproce, pentru a fi în stare să creeze un front politic comun, însă prezenţa lor în Parlamentul European e un semnal destul de clar că în cadrul Uniunii Europene există dispoziţii revoluţionare şi cetăţenii doresc o reconsiderare cardinală a valorilor şi principiilor de funcţionare a proiectului identitar în UE. Se produce o “renaţionalizare” a Europei, ceea ce, în mod evident, subminează crearea unei conştiinţe naţionale europene integratoare[xii].      

Mai multe articole găseşti aici: Instinct şi Raţiune


[i] Bulgaria: „Infracţiunea romă – o ameninţare pentru stat” // 28.IX.2011 / http://timpul.md/articol/bulgaria-infractiunea-roma—o-amenintare-pentru-stat-27457.html

[ii] Georgi Kolarov: “second Kosovo” in the Balkans: the Bulgarians are against Roma and United States // October 1, 2011 / http://www.bakutoday.net/georgi-kolarov-second-kosovo-in-the-balkans-the-bulgarians-are-against-roma-and-united-states.html

[iii] A cincea noapte de violente rasiale in Bulgaria. Consiliului National de Securitate a fost convocat de urgenta! “Regele” Kiro arestat! // FrontPress. 28.09.2011 / http://www.frontpress.ro/?p=20463

[iv] TIGANII ar putea deveni etnia majoritara si in BULGARIA // FrontPress. 07.06.2012 / http://www.frontpress.ro/2012/06/tiganii-ar-putea-deveni-etnia-majoritara-si-in-bulgaria.html

[v] Românii pe cale de a deveni minoritari? // de Ionuţ Ţene. Napoca News / http://www.napocanews.ro/2012/02/romanii-pe-cale-de-a-deveni-minoritari.html

[vi] Tiganii vor si ei grup parlamentar propriu, la fel ca maghiarii // FrontPress. 01.10.2011 / http://www.frontpress.ro/?p=20608

[vii] RECENSĂMÂNT 2011. Două treimi dintre romi se declară români. 700.000, 2.000.000, 3.000.000 … câţi romi trăiesc în România? // de Marian SULTĂNOIU. Gândul. 19.10.2011 / http://www.gandul.info/stiri/recensamant-2011-doua-treimi-dintre-romi-se-declara-romani-700-000-2-000-000-3-000-000-cati-romi-traiesc-in-romania-8883047

[viii] Hadareni, satul in care mocnesc resentimentele etnice // România Liberă. 6 Decembrie 2006 / http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/hadareni-satul-in-care-mocnesc-resentimentele-etnice-15547.html

[ix]Extremiştii est-europeni au început vânătoarea de romi // de Adrian Deoanca. Cotidianul, 10 Aug 2009 / http://old.cotidianul.ro/extremistii_est_europeni_au_inceput_vanatoarea_de_romi-94837.html

[x] Solutie pentru problema TIGANEASCA: Coloniile agrare marxiste din ISRAEL // FrontPress. 15.06.2012 / http://www.frontpress.ro/2012/06/solutie-pentru-problema-tiganeasca-coloniile-agrare-marxiste-din-israel.html

[xi] Extremiştii est-europeni au început vânătoarea de romi // de Adrian Deoanca. Cotidianul, 10 Aug 2009 / http://old.cotidianul.ro/extremistii_est_europeni_au_inceput_vanatoarea_de_romi-94837.html

[xii]Итоги выборов в Европарламент: триумф правых // 09.06.2009 / http://press.try.md/item.php?id=104564

4

Comentarii

Dorian Furtună

Dorian Furtună

Etolog, Doctor în Biologie; cercetări în domeniul Etologiei sociale (fundamentele biologice ale comportamentului social şi politic). Interesul ştiinţific: conflictele identitare, agresivitatea socială, ierarhiile, instinctele sociale, antropogeneza, ...

Ultimele articole