De la xenofobie la pogromuri etnice e un pas: situaţia din Rusia

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Ştirile de prima pagină din presa rusească din 22 septembrie 2013. Doi moldoveni au fost reţinuţi în Moscova, fiind acuzaţi că au omorât un cetăţean rus cu bâta[i]. Tot despre omorul unui cetăţean rus cu bâta de baseball, în suburbiile Moscovei, se vorbeşte într-o altă ştire, de această dată fiind învinuiţi etnicii caucazieni[ii]. Puţin mai devreme, în noaptea spre 21 septembrie la Sankt-Petersburg s-a produs o scenă parcă preluată din filmele cu pistolari: 25 de caucazinei au atacat cu focuri de armă un local de noapte, strigând „Allahu akbar”, trăgând peste 20 de gloanţe, avariind mai multe maşini şi rănind câţiva oameni. Drept reacţie, zeci de naţionalişti ruşi din metropolă au început să se adune la locul accidentului, însă au fost neutralizaţi de forţele de ordine[iii]. Imagini de la altercaţia cu arme pot fi văzute aici (Драка и стрельба на ул. Ломоносова 21.09.13).

Oricare ar fi fost realitatea în jurul acestor cazuri, în mass-media este în mod vădit reflectată dimensiunea identitară a crimelor. Ceea ce se întâmplă în oraşele Rusiei (şi acesta e vârful icebergului, care trece peste cenzura impusă de autorităţi) reflectă pe viu situaţia pe care am descris-o în articolele despre problemele identitare şi migraţioniste din această ţară: „Imigranţii – o salvare sau o problemă pentru Rusia?” şi „Rusia şi migrantofobia”. Se creează o atmosferă tot mai tensionată în relaţiile dintre etnicii ruşi şi cetăţenii de altă origine etno-culturală, există o frustrare generată de impresia că se produce o „invazie a imigranţilor”, situaţia fiind şi mai mult agravată de faptul că aceştia din urmă sunt deseori implicaţi în acţiuni cu caracter infracţional, cum sunt cele descrise mai sus. Nu este surprinzător că, inclusiv din cauza mediatizării unor astfel de ştiri, anxietatea faţă de prezenţa imigranţilor se află într-o creştere procentuală vădită, de la un an la altul.

Una din consecinţele acestor fenomene este activarea unor reacţii xenofobe deosebit de pronunţate în rândul cetăţenilor ruşi. În particular, presiunea imigraţiei creează reacţiune sub forma apariţiei ideologiilor şi mişcărilor naţionaliste şi neo-naziste. În lucrarea sociologului rus Lev Gudkov, „Ideologema duşmanului” („Идеологема врага”), autorul face paralele clare între gradul de frustrare a societăţii în Rusia şi receptivitatea sporită a acesteia la retorica şovinistă şi xenofobă din partea mass-media şi a politicienilor cu mesaj radical. Dacă la începutul anilor 1990 sloganul şovin „Rusia pentru ruşi!” încă mai trezea, potrivit sondajelor, un sentiment de jenă la majoritatea respondenţilor, peste zece ani situaţia s-a schimbat în mod cardinal. La începutul anilor 2000, circa 60-65% din populaţie a declarat că susţine într-un mod sau altul respectivul apel şi doar 25% şi-au exprimat dezacordul total [Гудков, 2004, p. 557].

Cifrele şi datele sociologice mai reflectă evoluţia realităţilor şi percepţiilor din societatea rusă cu privire la imigraţie, naţionalism şi relaţii interetnice. Potrivit unui sondaj realizat în Federaţia Rusă în 2006, de Institutul Independent de Comunicativistică, s-a înregistrat o sporire a gradului de agresivitate al populaţiei; circa 40% din respondenţi susţineau că manifestă sentimente agresive. Şi dacă în anul 2000, când sociologii au început să măsoare gradul agresivităţii în societate, agresivitatea era orientată către „bogătaşi”, în prezent, arată studiul, ea este orientată spre „străini”, spre migranţii caucazieni în mod special[iv]. În august 2011, 52% dintre ruşi considerau că viziunile şi sentimentele naţionaliste devin tot mai influente în Rusia. Iar 44% dintre respondenţi consideră că atitudinea xenofobă faţă de imigranţi e cauzată de comportamentul sfidător al acestora din urmă[v]. În pofida faptului că din 2008 în şcolile din Moscova şi Sankt-Peterburg se ţin lecţii privind toleranţa, datele sociologie din 2011 au arătat că nivelul de xenofobie în rândul elevilor creşte neîncetat. A fost înregistrat şi fenomenul “exodului” copiilor ruşilor din şcolile unde numărul copiilor-migranţi depăşeşte 15% din totalul elevilor[vi].

În general, tinerii s-au dovedit a fi mai influenţaţi de stereotipurile identitare; la adolescenţii de 16-17 ani din Rusia gradul de intoleranţă faţă de religiile străine creştinismului e de 3-4 ori mai înalt comparativ cu generaţia mai vârstnică. Aceste date denotă existenţa unui fenomen sociopsihologic de anvergură [Платонов, 2011, p. 192]. Adulţii au crescut într-un mediu când religia conta mai puţin şi ei mai păstrează în memorie vremurile când republicile şi popoarele sovietice erau considerate surori, iar internaţionalismul – o virtute. Tinerii ruşi contemporani cresc însă într-un mediu afectat de mesaje xenofobe şi de renaştere a naţionalismului şi a ortodoxiei militante; iar reprezentanţii-popoarelor surori nu mai stau undeva departe, ci creează insuliţe etno-confesionale chiar în „ograda Rusiei”.

Trebuie să luăm în calcul şi alt gen de frustrări, cele de ordin socio-economic. Într-o lucrare de sociologie publicată în 2012 de cercetătorul rus Mihail Topalov, sunt aduse următoarele date cu privire la situaţia tinerilor în Rusia: există aproximativ 100.000 de minori fără loc de trai; peste 730.000 de minori cresc fără educaţie parentală; 40% dintre băieţi şi 30% dintre fete beau cu regularitate; 10% dintre minori au probat droguri; în fiecare zi 100 de persoane se îmbolnăvesc de SIDA (aproape 1% din populaţie e infectat cu virusul HIV, dintre care 80% sunt tineri între 15 şi 30 de ani); 600.00 de copii sunt oficial recunoscuţi drept invalizi; 30 de minori la 100 de mii îşi pun capăt vieţii prin sinucidere. 88% dintre elevi urăsc şcoala, iar 99%(!) dintre învăţători… urăsc statul [Топалов, 2012, p. 4236]. Într-o asemenea atmosferă deprimantă, generatoare de frustrări profunde, e firesc să constatăm că tinerii devin mai puţin toleranţi faţă de imigranţii care nu se dau asimilaţi cultural. 22% dintre tinerii din Moscova au atitudine negativă faţă de diversitatea culturală din capitală, iar 37% au o atitudine negativă faţă de migranţi; drept consecinţă, anual, numai în Moscova se produc zeci de omoruri pe criterii identitare [ibid., 4237]. Anume tineretul poate fi factorul care va distruge stabilitatea socială în ţară, avertizează Topalov [ibid., 4238]. Iar comportamentul sfidător al tinerilor din rândul migranţilor, care se erijează în „cuceritori al teritoriului rus”, nedorinţa acestora de a se asimila va provoca într-un viitor spiritele în aşa măsură, încât la un moment dat în oraşele ruseşti vor fi organizate în mod stihiinic pogromuri etnice [ibid., 4241].

Îngrijorarea privind probabilitatea organizării unor manifestaţii sângeroase pe criterii identitare o împărtăşeşte şi preşedintele Institutului de Religie şi Politică, Aleksandr Ignatenko. Numai că el abordează o altă faţetă a problemei: revolte marcate identitar vor fi organizate şi de tinerii din rândul migranţilor. Ignatenko susţine că de pe urma valurilor intense de migranţi care se concentrează în enclave etnice, în Rusia s-a format o „nouă clasă” socială, pe care el îi numeşte „non-integranţi”. Acesta e un fenomen propriu pentru statele europene, unde imigraţia masivă din ţările musulmane a împiedicat asimilarea migranţilor şi a dus la gheto-izarea acestora. Revoltele sociale colorate etno-confesional, din Franţa în 2005 şi Marea Britanie în 2011 au fost, în opinia lui Ignatenko, expresii ale non-integranţilor, care se văd pe sine excluşi social şi străini în raport cu majoritatea băştinaşă. O asemenea perspectivă – revolte etno-confesionale şi conflicte identitare – o aşteaptă şi pe Rusia[vii].  

 

(Bibliografia completă va fi afişată în cartea la care lucrez, despre conflictele identitare).

Mai multe articole găseşti aici: Instinct şi Raţiune


[i]В Москве задержаны двое подозреваемых в убийстве водителя битой //Газета.Ru. 22.09.2013 / http://www.gazeta.ru/auto/news/2013/09/22/n_3201429.shtml

[ii]В Москве в дорожном конфликте мужчину убили битой// Газета.Ru. 22.09.2013 / http://www.gazeta.ru/auto/news/2013/09/22/n_3201289.shtml

[iii]Полиция пресекла сход националистов в Петербурге // Лента.Ру.21 сентября 2013 / http://lenta.ru/news/2013/09/21/piter/

[iv]Раздраженная Россия // Шевелева А. BBCRussian.com. 14 noiembrie, 2006 / http://news.bbc.co.uk/hi/russian/russia/newsid_6147000/6147164.stm

[v]Левада-центр: число россиян, враждебно относящихся к приезжим, увеличилось с 41% до 46% // http://gazeta.ru/news/lenta/2011/09/06/n_1997257.shtml

[vi]Школа, плохо говорящая по-русски. Миграция существенным образом меняет картинку столичного образования // Елена Герасимова. Независимая газета. 2011-08-10 / http://www.ng.ru/education/2011-08-10/7_migration.html

[vii]Александр Игнатенко: Нон-интегранты – новый класс российского общества// Юрий МАЛОВЕРЬЯН. Би-Би-Си, 16.08.2011 / http://irp.ru/page/streamtrends/index-28304.html

Comentarii

Dorian Furtună

Dorian Furtună

Etolog, Doctor în Biologie; cercetări în domeniul Etologiei sociale (fundamentele biologice ale comportamentului social şi politic). Interesul ştiinţific: conflictele identitare, agresivitatea socială, ierarhiile, instinctele sociale, antropogeneza, ...

Ultimele articole