Dar noi de ce nu cerem protectoratul SUA?

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Omul care vorbește, dar nu face este un provocator sadea. Adevărul este valabil pentru actualul șef al statului, dus de frânghiuță de cel căruia i-a înmânat ieri Ordinul Republicii.

Dacă Filat nu s-ar opune, de altfel, ca și democrații, flagelul secesionismului ar fi fost condamnat, cu o nouă putere pe plan internațional.

Umilințele la care a fost supusă guvernarea de pe Bâc de către Rogozin, filmul documentar transmis de TV7, un post, condus de președintele comisiei parlamentare pentru mass media, fiul lui Lucinschi, desemnat de partidul lui Filat, nu sunt ultimele acorduri finale ale anului.

Aşa-numitul Sovietul Suprem de la Tiraspol a votat în prima lectură un act normativ care permite preluarea legilor Rusiei de către regiunea secesionistă.

Firește, Timofti, trebuie să convoace de urgență Consiliul de Securitate pentru a examina sub toate aspectele problema cu atât mai mult, cu cât a formulat două propuneri constructive – de a negocia la modul direct, cu factorii decizionali de la Kremlin, precum și de a solicita susținerea SUA în asigurarea securității R.M., în special în Transnistria.

Desigur, pentru a demara aceste acțiuni firești, sunt necesare dialoguri concrete, mediatizarea inițiativelor, unitate în acțiuni.

Noi, însă, nu le vedem. Dimpotrivă, am remarcat o nemulțumire publică a lui Corman și Filat vis a vis de declarațiile lui Timofti.

Ceea ce ne spune vicepremierul pentru integrare, Karpov, sunt povești de adormit copiii. El nu spune când, PE CE DATĂ au adresat demersuri oficiale Federaţiei Ruse prin care AU SOLICITAT să fie expusă poziția Kremlinului pe marginea intenției secesioniștilor.

Karpov se arată un incompetent total când susține că are asigurări verbale că Rusia nu va accepta decizia secesioniștilor de a prelua în conducere legislația Kremlinului.

El susţine că ambasadorul Moldovei la Moscova a solicitat o întrevedere cu oficialii ministerului rus de Externe şi a fost primit acolo.

Dar nu precizează dacă Lavrov l-a primit pe ambasador sau acesta a stat de vorbă cu vreun amărât de consilier.

„Adoptarea acestei decizii este dreptul exclusiv al regiunii. Chişinăul şi-a stabilit vectorul de integrare europeană şi respectăm acest lucru, inclusiv semnarea documentelor de asociere la Uniunea Europeană. Noi avem, însă, o altă viziune asupra proceselor integraţioniste”, a menţionat Şevciuk.

De fapt, Șevciuc a făcut primul pas al unei proiectate ofensive masive din exterior și interior asupra R.M., care nu ar trebui să semneze acordurile de asociere la UE.

Precum bine știm, președintele Băsescu a insistat ca ele să fie semnate în luna august a anului viitor, astfel ca , în plină campanie electorală, forțele nostalgice după imperiu să nu compromită ideea integrării europene.

De vreme ce întreprinderile din regiunea secesionistă, înregistrate la Chișinău, vor fi puse în situația de a accepta stipulările Acordurilor de asociere la UE, Șevciuc se va confrunta cu nemulțumirile populației în cazul în care va bloca activitatea lor.

Moscova știe că extinderea legislației UE asupra unui important segment al regiunii transnistrene va eroda ambițiile regimului de la Tiraspol de a fi recunoscut ca formațiune statală.

Începând cu anul 1992, Moscova folosește în permanență Transnistria ca pe un instrument de exercitare a presiunilor asupra Chișinăului.

Dar semnarea Acordurilor de Asociere va face, pentru prima dată UE mai importantă în regiune decât Federația Rusă.

Este absurd să crezi că Șevciuc nu a consultat Kremlinul, luând decizia a trece sub legislația rusească. Va fi, de fapt, un protectorat rusesc asupra regiunii. El exista și până acum.

Rusia nu va recunoaște astfel Transnistria ca stat, fiindcă a eșuat cu recunoaștere statalități Osetiei și Abhaziei. Niciun stat din lume nu a susținut Kremlinul.

Deci, pe această cale Moscova vrea să creeze o nouă enclavă în Europa de Est, după modelul enclavei Kaliningrad.

Despre acest lucru am fost avertizați de către Brzezinski în cartea sa ”Out of Control”.

Leancă a avut oportunitatea să intervină, să remodeleze politica americană, fiindcă atunci Snegur se afla la Washington și ar fi cerut un sprijin american în vederea asigurării securității R.M.

Ar fi fost considerabil mai mult decât crearea unei Bănci ce ar fi asigurat securitatea investițiilor. Ar fi fost perfectat și acordul de colaborare militară dintre R.M. și SUA, semnat tot atunci.

Acum Leancă și camarila sa diplomatică tace.

Un diplomat experimentat, inteligent știe cum să pregătească terenul pentru a-și apăra pământul. În această situație se convoacă o ședință a OSCE și se pune problema asigurării protectoratului american. Ca ea să ajungă acolo, trebuie discutată la Ședința Consiliului Suprem de Securitate.

Astfel vor putea fi contracarate tentativele Kremlinului de a transforma și Transnistria într-o enclavă după modelul Kaliningradului.

Desigur, e vorba de o diplomație fină. Pentru aceasta trebuie să fi citit cu pixul în mână cărți semnate de Kissinger, Brzezinski, Mandelbaum.

Leancă, însă, are studii făcute la Moscova. El este legat de structurile vechi, sovietice și poate fi șantajat în orice moment. Prin aceasta se explică tăcerea lui criminală.

Comentarii

Vasile Grozavu

Vasile Grozavu

Spre nenorocul nostru, de 22 de ani ne căznim să aflăm răspuns la întrebarea: ”Și acum încotro?”. Cred că am aflat acest răspuns și cartea mea, ”Înapoi, pe Drumul Mătăsii”, dă un răspuns clar la această întrebare. Eliminarea trădării ca metodă utili...

Ultimele articole