Cum reacţionează Chişinăul la vizita nedorită a lui Rogozin

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin este în mod clar indezirabilă pentru conducerea ţării noastre, cu excepţia preşedintelui Dodon care-l „aşteaptă cu drag” pe demnitarul rus. Conducerea Moldovei a încercat în fel şi chip să-l lămurească pe Rogozin cu privire la acest fapt. Iritată fiind de intenţia lui Rogozin  de a se întîlni cu Dodon dar, mai ales, de a ajunge la Tiraspol pentru a aniversa 25 de ani de la crearea misiunii de pacificare, guvernarea pro-europeană a interzis venirea lui la Chişinău cu un avion militar. Încăpăţinat, demnitarul rus a anunţat că oricum va ajunge în ambele oraşe moldoveneşti. În aceste condiţii, Parlamentul Moldovei a adoptat azi o declaraţie privind retragerea forțelor militare ruse de pe teritoriul țării.

Declaraţia  este simplă şi preia tezele fundamentale pe care este clădită statalitatea moldovenească în curs de constituire – trupele ruseşti urmează să se retragă de pe teritoriul ţării fapt agreat prin documente internaţionale. Misiunea de pacificare în care malul drept al Nistrului se află în minoritate, trebuie să fie transformată în una civilă sub mandat internaţional. De asemenea, situaţia din regiune şi chestiunea retragerii trupelor ruseşti  va fi un eventual subiect de discuţii în cadrul unor foruri internaţionale, inclusiv ONU, urmînd să se concretizeze printr-o rezoluţie de susţinere a Moldovei.

Faptul că o asemenea declaraţie este votată de Parlamentul Moldovei denotă o radicalizare a atitudinii Chişinăului faţă de acţiunile reprobabile ale Rusiei în Transnistria şi neglijarea de către Moscova a intereselor noastre naţionale. Chiar dacă Chişinăul menţine o poziţie permanentă – trupele ruseşti trebuie să fie evacuate din Transnistria iar statutul misiunii de pacificare – schimbat – formularea tranşantă a acestei poziţii nu este frecventă. De multe ori Chişinăul preferă să aplice politica struţului, ignorînd acţiunile de imixtiune ale Rusiei în regiune. Faptul că de această dată venirea lui Rogozin este „salutată” printr-o declaraţie incomodă pentru ruşi demonstrează că meciul dintre Chişinău şi Moscova se joacă în condiţiile unei iritări crescînde reciproce. Cu toate acestea, ambele părţi cunosc bine pe unde trec liniile roşii prin călcarea cărora poate fi generată o criză de proporţii. Din cîte se pare, părţile sînt decise s-o evite, totuşi.

Şi, totuşi, jocul Chişinăului rămîne a fi neconcludent atîta timp cît preşedinţia Moldovei face notă separată şi ia în braţe toate iniţiativele anti-moldoveneşti ale Moscovei. Moscova a găsit la Chişinău un aliat a cărui poziţii vor fi în continuare concolidate în fel şi chip. Această triplă posibilitate de a arunca ancora în Moldova – Transnistria, Dodon şi electoratul pro-rus destul de numeros crează o situaţie care obligă forţele de dreapta să ia în calcul ideea alianţei cu Partidul Democrat. Subestimarea factorului geopolitic de care a dat dovadă opoziţia de dreapta nu poate fi o strategie de durată. Iar schimbarea sistemului electoral este o invitaţie în plus de a strînge rîndurile.

Căci jocurile în regiunea noastră nu pot fi decît geopolitice. Dacă nu mă credeţi, întrebaţi-l pe Băsescu.

Comentarii