Cum şi de ce am înfrăţit două localităţi din Republica Moldova cu una din România

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Avem două state şi asta este o realitate, chiar dacă pe termen scurt.

Pentru a putea atinge pârghiile legale prin care România să poată finanţa direct localităţile din Republica Moldova avem nevoie să folosim căile de care dispunem.

Una din aceste căi o reprezintă posibilitatea autorităţilor locale din România de a se înfrăţi cu localităţi din Republica Moldova şi astfel să poată asigura finanţare pentru proiectele comune. Guvernul Ponta a dat o  ordonanţă în acest sens, rămasă încă nefructificată.

Cum? Unele localităţi din România vor avea bani din propriile bugete, altele vor trebuie să meargă să ceară de la ministerele din România.

Dar primul pas trebuia făcut.

Acum o săptămână la Bucureşti a avut loc cea mai mare Adunare a reprezentanţilor administraţiilor locale din România şi Republica Moldova. Peste jumătate din primarii din al doilea stat românesc au fost prezenţi în Palatul Parlamentului pentru a discuta aspecte administrative şi legale cu privire la acest subiect.

Atunci s-au pus bazele înfrăţirii între mai multe localităţi din România şi cele din Republica Moldova. Nici o localitate din Republica Moldova nu va rămâne neînfrăţită decât dacă nu doreşte acest lucru. Dar cine ar dori să nu lucreze pentru cetăţean ci împotriva lui?

Astfel, ca urmare a demersurilor pe care le-am făcut, loc. Tunari din jud. Ilfov, al cărui cetăţean sunt, se va înfrăţi cu două localităţi din Republica Moldova: Cioreşti şi Şiscani.

Să vedem ce înseamnă comuna Tunari din judeţul Ilfov? Conform datelor oficiale exerciţiul bugetar pe anul 2012, adică un an de criză economică profundă, a fost de puţin peste 10 000 000 de lei, adică aproape 2,5 milioane de euro. Între timp a crescut semnificativ. Aici nu se pun proiectele care au fost finanţate direct de la bugetul consiliului judeţean, fondurile europene şi cele desfăşurate prin bugetul de stat(ministere) şi care cel puţin dublează suma.

Rămâne ca pe viitor să vedem cum se poate ca o mică parte din această sumă să se poată folosi în mod legal pentru proiecte care să vizeze direct cele două comunităţi. Totul va depinde de capacitatea administraţiilor locale de a veni cu proiecte viabile şi lucruri concrete.

 

infratire infratire 2

 

Comentarii

Marius Dorin Lulea

Marius Dorin Lulea

- Istoric şi specialist pe probleme de geopolitică regională, preşedinte al Centrului pentru Cultură, Istorie şi Educaţie - Sunt militant activ pentru consolidarea democraţiei din Republica Moldova, apărarea drepturilor omului şi a creşterii imp...

Ultimele articole