Cine votează pentru Chirtoacă şi cine pentru Dodon? Profilul alegătorului …

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Dorin Chirtoacă şi Igor Dodon sunt candidaţii cei mai importanţi ai cursei pentru Primăria Chişinău, judecând după rezultatele Barometrului de Opinie Publică realizat la comanda IPP (nu e nicio surpriză). Pentru Chirtoacă ar vota 39%, iar pentru Dodon – 26%. Profilul alegătorilor celor doi diferă esenţial după criteriile etnic şi de vârstă, mai puţin după mediul de reşedinţă (aici am fost surprins).

Alegătorul lui Dorin Chirtoacă este majoritar vorbitor de limbă română (moldoveni/români) – 63% (doar 14% din ucraineni şi ruşi votează pentru candidatul PL), în timp ce vorbitorii de limbă rusă votează masiv cu Igor Dodon (ruşi – 81%, ucraineni – 73, alte etnii decât cea majoritară – 62%). Acelaşi tablou e şi la capitolul „încredere” a locuitorilor din CHişinău în liderii politici. Astfel, în Chirtoacă au încredere 56% din moldoveni/români (şi doar 15% din ruşi, 23% din ucraineni), iar în Dodon – doar 27% din moldoveni/români, respectiv peste 50% din vorbitorii de limbă rusă (56% ruşi, 54% ucraineni). Această situaţie este destul de delicată pentru candidatul PCRM. ţinând cont de faptul că în Capitală, totuşi, moldovenii/românii sunt majoritari. Marşurile Acţiunii Sociale sunt pozitive pentru PCRM, însă faptul că majoritatea participanţilor sunt vorbitori de limbă rusă, într-o ţară cu 80% de moldoveni/români, e prost (şi-au îngustat puternic bazinul electoral).

Tinerii (18-29 de ani) sunt cei mai mulţi votanţi ai lui Chirtoacă (45%, în raport cu 23% persoane cu vârsta de peste 60 de ani), iar cei mai fideli alegători ai lui Dodon sunt persoanele cu vârsta peste 60 de ani (42%, în raport cu 18% tineri). Situaţia dată îl avantajează pe candidatul PCRM pornind de la intenţia de vot a acestor categorii de persoane. Persoanele în etate sunt mai disciplinate în ce priveşte participarea la vot comparativ cu tinerii (explicaţia ne duce la perioada sovietică, când votarea era obligatorie). Aceasta se mai numeşte „fidelizarea alegătorului”. Nu voi da cifrele la capitolul încredere, însă situaţia e aceiaşi.

Surprinzător pentru mine, pentru Chirtoacă votează de două ori mai mulţi alegători din mediul urban, decât cei din mediul rural (urban – 41%, rural – 17%). Anterior, Chirtoacă avea o susţinere mult mai mare în satele din suburbia Chişinăului, decât în oraş. Pentru Dodon din mediul urban votează 27%, iar din mediul rural – 14%.

În concluzie, turul doi de scrutin este inevitabil.

Comentarii