Ce efecte poate avea pentru Căile Ferate acordul Moldovei cu Transnistria

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Emil Hurezeanu spunea că cea mai bună metodă de a aduce două părți mai aproape e aceea de a crea drumuri între ele. Drumurile duc și aduc oameni. Drumurile duc și aduc mărfuri. Drumurile fac două părți mai legate una de alta, până nu mai pot trăi fără această legătură.

În 2006, transportul feroviar dintre Republica Moldova și transnistria a fost sistat, creând o depărtare și mai mare între ele, decât Nistrul, care le desparte. Conflictul transnistrean devenea tot mai acut și nici formatul de negocieri 5+2 (Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE + UE și SUA ca observatori) nu dădea speranțe de rezolvare. În 2010, Europa Liberă a scris că sunt șanse minime de reluare a transportului pe ruta Chișinău – Odessa. Totuși, el fusese reluat.

La sfârșitul lui martie, Filat și Șevciuc, fără mediatori, au semnat un acord, prin care transportul se reia, fără a fi nevoie ca ambele părți să-și ocolească una alteia teritoriile (Mateuți – Râbnița – Slobodka, Bulboaca – Bender – Kuciurgan, Căușeni – Bender – Kuciurgan). Lungimea pe care o tranzitează Moldova e de doar 42 km. Dar care au fost consecințele acestor 42 km?

42 km = 260 mln. dolari?

Conform statistica.md procentul exportului feroviar spre CSI constituie aproximativ 40%. Deoarece transportul prin regiunea transnistreană a fost blocat, trenurile trebuiau să facă o ocolire de 400 km. Prețul per tonă de deplasare în plus constituie 5-15 dolari. Din 2006 până în 2011 au fost transportate aproximativ 18.000 mii tone, ocolind transnistria. Ceea ce înseamnă că s-au cheltuit cu 162 mln. de dolari în plus.

Pentru ca legăturile dintre celelalte căi ferate să fie făcute, s-a construit traseul Revaca – Căinari (42 km), care a costat 28 mln dolari. Și traseul Cahul – Giurgiulești (50 km) – 70 mln dolari.

Continuare pe Bloguvern

Comentarii