Care este viitorul politic al fiecărui actual lider de partid, de la Chişinău?

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Continuă ecourile semnării, de către statul dintre Prut şi Nistru, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Iar primele efecte nu au întârziat să apară, începând cu anunţarea posibilei reduceri a preţului gazului importat din Rusia – ca o contrapondere la punerea apropiată, în funcţiune, a gazoductului construit între România şi Republica Moldova – şi continuând cu ajutorul financiar suedez, de peste o sută de milioane de euro, cam cât au pierdut apropiaţii preşedintelui rus, după sancţiunile economice occidentale, aplicate până acum, pentru ocuparea samavolnică a peninsulei Crimeea, prin încălcarea dreptului internaţional.

Dintr-o asemenea perspectivă am purtat un dialog cu istoricul şi publicistul Constantin Corneanu, un european conştient că:

O unire nu se poate face mâine, sub nicio formă.

Există interesele Federaţiei Ruse, ca acest spaţiu, dintre Prut şi Nistru să nu se întregească cu România şi să rămână un stat, Republica Moldova, care să devină un stat întărit, unul multietnic.

Reîntregirea se poate face, dar pentru asta este nevoie de un efort susţinut al statului român, este nevoie de o politică externă, în relaţia cu Republica Moldova, echilibrată, şi este nevoie de modernizarea acestei societăţi, astfel încât o sumă întreagă de valori, care se regăsesc în spaţiul euroatlantic, să fie însuşite şi de cetăţenii Republicii Moldova şi atunci minorităţile naţionale, din R.M. nu ar trebui să se mai teamă.

Dincolo de unionişti şi antiunionişti avem şi oameni de centru, care vor ca R.M. să îşi păstreze statalitatea.

În 1918, în martie, nu s-a unit aşa, o populaţie, sau ceva care venea din istorie, ci un stat în sine, cu toate ale sale instituţii funcţionale, nu foarte bine consolidate, dar funcţionale, în sensul că existau.

O reîntregire, sau o unire a României, cu Republica Moldova, chiar şi într-un cadru european, are legătură cu unirea dintre două state, care presupune o voinţă politică, care ţine de parlamente, presupune o conştiinţă publică, care acceptă nevoia de reîntregire, plecând de la un trecut istoric comun, de la o cultură şi limbă comune ş.a.m.d.

Într-un astfel de context, minorităţile naţionale nu sunt în primejdie, într-o Românie reîntregită.

Este nevoie de un lobby puternic în SUA – pe lângă Congres şi Departamentul de Stat – al Republicii Moldova, pentru a demonstra că este ataşată de valorile euroatlantice, că face ceva pentru armată şi pentru creşterea PIB.

În ce mă priveşte rămân la părerea că anumiţi conducători din România răsăriteană vor ca Republica Moldova să îşi păstreze statalitatea pentru că nu am avut până acum, cel puţin la Bucureşti, un interlocutor oficial pentru ei, care să discute concret, care este viitorul politic al fiecărui actual lider de partid, de la Chişinău, dar şi al fiecărei formaţiuni, într-o Românie reîntregită, democrată.

Comentarii

Ion Petrescu

Ion Petrescu

S-a născut la 2 noiembrie 1955, în Bucureşti, tatăl, Ion, fiind din judeţul Argeş, iar mama, Tamara, din stânga Prutului. A urmat cariera militară avansând până la gradul de colonel, fiind opt ani director al Trustului de Presă al Armatei României. ...

Ultimele articole