Care este prețul plătit de Maia și Năstase Moscovei pentru o alianță cu Dodon?

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Am ajuns să o vedem și pe asta: agentura rusă din Moldova este mobilizată cu tot efectivul și cu toate munițiile din dotare în vederea constituirii alianței între PSRM și blocul ACUM, iar presiunea se face, atenție, nu spre blocul ACUM, cum în aparență ar fi logic, ci spre PSRM-ul lui Dodon.

Această întorsătură vine după o perioadă de eforturi susținute ale liderilor și ale vocalilor din blocul ACUM de a înclina PSRM-ul spre o ”coaliție situațională”. Că acumiștii își doresc puterea politică pentru a realiza niște scopuri mai puțin transparente, pentru mine nu este un fapt inedit.

Situația capătă valențe speciale în momentul în care oamenii Moscovei, plantați sau făcuți cândva conserve prin Chișinău ca astăzi să fie activați, încearcă cu disperare să pună umărul la truda Maiei și a lui Năstase. Iar valențele speciale se îngroașă rău de tot în momentul în care forurile supreme propagandistice ale Kremlinului, fără o minimă preocupare pentru deghizare, sar deschis în ajutorul Maiei și al lui Năstase cerând în mod imperativ lui Dodon să facă alianță cu blocul ACUM.

Iar asta în pofida faptului că Dodon chiar insistă asupra unei coaliții care ar urma să-și asume guvernarea, în timp ce blocul ACUM și-a redefinit ideea de ”coaliție situațională” revendicându-și guvernul minoritar. Ciudată coaliție vrea Moscova, nu vi se pare?

Apropo, mișcarea ACUM-ului nu înseamnă o schimbare de fond, ci este una determinată de preocuparea pentru securizarea imaginii, căci obiectivele rămân aceleași iar discursul agenturii nu s-a schimbat.

În mod natural, este imposibil să nu apară întrebarea: pentru ce preț Moscova militează pentru cauza ACUM-ului și îl înghesuie pe Dodon spre o coaliție cu Maia și Năstase? În plus, sentimentul de uluire se naște și el în aceeași măsură legitim: cum se întâmplă că e mai greu să-l determini pe anti-europeanul Dodon la formarea unei coaliții non-europene decât pe Maia și Năstase? Care sunt acele resorturi, acele curente subterane în stare să provoace asemenea stări, paradoxale la o privire sumară?

Urmare a campaniei media și a vizitei lui Dodon și Greceanîi la Moscova, o primă întâlnire între parteneri, cândva de proteste și de negocieri la ora actuală, a și avut loc, dar nu înainte ca PSRM să-și declare prioritățile ca răspuns la pachetul de propuneri ale ACUM-ului.

Întrevederea a fost cu năbădăi și fără succes și, pentru că intensitatea presiunilor a crescut până la cota de isterizare a părții direct interesate a ”opiniei publice”, Dodon a decis să-și plimbe fracțiunea parlamentară in corpore în pelerinaj la Moscova.

Maia și Năstase nu au ezitat să-și exprime nemulțumirea și, etichetându-l pe Dodon ca trădător, la fel de senin se declară dispuși să negocieze în continuare.

Declarațiile devin tot mai categorice iar lumea se întreabă care e sensul și de ce atâta chin? De ce Maia și Năstase îl numesc în toate felurile pe Dodon, dar țin morțiș să negocieze tot cu PSRM? Îl acuză pe Dodon pentru vizita la Moscova cu tot cu fracțiune, dar oare e prima dată când Dodon etalează ostentativ loialitatea sa față de Moscova? Abia cu această ocazie Maia și Năstase au aflat că Dodon și socialiștii reprezintă interesele Rusiei și nu ale Republicii Moldova? Iar dacă nu au știut până astăzi și, aflând și condamnând în urma celorlați, de ce se încăpățânează să negocieze cu trădătorii? E de noaptea minții, nu?

La rândul său, și Dodon, deși vrea să pară băiețos și răspunde cu replici mai puțin demne de un președinte, înghite, rabdă și se prezintă la negocieri.

Comentatorii, dar și taximetriștii, toată lumea de fapt se declară nedumerită de caracterul incoerent al comportamentului liderilor ACUM, dar și de ezitările PSRM-ului.

Confuzia și rătăcirea prin ipoteze absurde este inevitabilă dacă încerci să înțelegi lucrurile prin raportarea la reperele normale definite de cele două paradigme general acceptate în baza cărora s-ar putea concepe o alianță de guvernare în RM: fie avem în vedere o coaliție pro-europeană și atunci vorbim de o alianță PD-ACUM, fie ne gândim la o coaliție urzită pe ideea de confruntare între opoziție și guvernare și putem astfel explica o alianță între PSRM și ACUM.

Chestiunea se luminează și lucrurile se așează la locul lor în momentul în care renunțăm la categoriile clasice ale analizei politice și scrutăm spre visele reale ale acestor Bonnie și Clyde ai politicii mioritice, recte Maia și Năstase.

Am afirmat în nenumărate rânduri că partidele PAS și PPDA, iar ulterior blocul ACUM, au fost zămislite de la bun început pentru un scop care nu lasă loc altor opțiuni: salvarea de la închisoare a lui Platon, Filat și Țopa, dar și a celorlați complici la furtul miliardului care își așteaptă sentințele definitive și irevocabile.

Pe altarul acestui deziderat Maia și Năstase nu vor ezita să ofere Republica Moldova pe tavă Kremlinului, și asta nu pentru că acest vis ar fi neapărat al lor. Doar nu vă imaginați că Platon, Filat, Țopa, Lucinschi, Usatîi și alții au cheltuit vagoane de bani pentru a-i face pe Maia și pe Năstase premieri și speakeri, în timp ce dânșii își execută cuminți la pușcărie termenele stabilite de instanțele de judecată!

Despre complicitățile pe filiere FSB-iste prin care Maia și Năstase s-au expus publicului larg fără nici o sfială amintesc numai în treacăt, cu promisiunea că voi reveni.

În ceea ce privește interesul Moscovei, acesta este unul nedisimulat și urmărește ca batista lui Năstase să fie pusă pe țambalul integrării europene și să se facă cât mai multă gâlceavă în politica moldovenească, dacă e posibil chiar tulburări politice grave. Și în general, Moscova nu ne-a vrut niciodată binele.

Unele cercuri din subordinea FSB-ului cu siguranță își doresc în mod complementar eliberarea lui Platon, dat fiind rolul acestuia în laundromat-ul rusesc și în realizarea diversiunilor în Ucraina de Est ocupată de Rusia.

Din acest punct de vedere, e la suprafață că Maia și Năstase sunt mai utili Moscovei decât exponentul declarat al intereselor rusești în Republica Moldova, numitul Dodon. Nici nu e musai că lui Dodon i-ar trebui o asemenea combinație, căci orice implicare ar însemna sinucidere politică. De aici și presiunile Moscovei asupra lui Dodon și iritarea binomului ACUM cu privire la același Dodon, care, probabil, încearcă prin numeroasele sale vizite la Moscova să obțină un aranjament care ar elimina din ecuația alianței ”visul” hoților miliardului.

De aia Dodon vrea coaliție formalizată prin acord la vedere, iar Maia și Năstase s-au repliat și pretind la guvern minoritar, la funcția de speaker și la funcțiile ce asigură controlul asupra justiției prin ceea ce ei numesc ”stare excepțională în justiție”.

Așa dar, faptele care la prima vedere par de neînțeles, se fac lizibile la o analiză mai subtilă. Nu pune cineva la îndoială că lui Dodon i s-a impus la Moscova alianța cu blocul ACUM, iar ACUM-ul, în cunoștință de cauză, forțează condiții la prima vedere nechibzuite, dar numai la prima vedere, pentru că în realitate ele servesc pentru a masca condițiile pe care Maia și Andrei le țin în ”cutia neagră”. ”Cutie neagră” fără de care este foarte probabil ca alianța PSRM-ACUM să nu se nască.

Comentarii