BASARABIA ȘI ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Recent, Bucureștiul oficial anunța că Statele Unite și Uniunea Europeană își vor consulta politicile destinate Republicii Moldova cu România. De aici.

Vestea ministrului român de externe, Bogdan Aurescu, este o recunoaștere oficială a faptului că, pe 3 iunie 2019, la Chișinău, diplomații Uniunii Europene și ai Statelor Unite au încheiat o înțelegere referitoare la spațiul dintre Prut și Nistru, fără să se consulte cu Bucureștiul.

Petrișor Peiu, nota că această înțelegere a fost realizată pentru un teritoriu locuit de un milion de posesori ai cetățeniei române, într-un stat care a depins/depinde comercial de România. Peiu a afirmat că această înțelegere a reprezentat cea mai mare catastrofă diplomatică a statului român din 1940 și până în prezent. De aici.

Este clar că, Federația Rusă, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au girat, prin prezența ambasadorilor lor la formarea majorității ACUM/PSRM, un consens politic zonal.

Modificarea forțată a paradigmei politice moldovenești a fost o încercare de a obține un consens al marilor puteri în zone în care interesele lor erau divergente. Viceministrul de externe al Federației Ruse, Grigorii Karasin, a confirmat acest lucru afirmând că Moldova a fost locul în care s-a creat un precedent de interacțiune între cei trei mari jucători politici ai momentului. Potrivit oficialului rus, acest experiment de colaborare ar trebui replicat. De aici.

România, chiar dacă are un parteneriat strategic cu Statele Unite, nu a fost consultată – pentru ea au vorbit diplomații americani și europeni. Iar ei, au dovedit că nu au ținut cont de interesul național românesc pentru Republica Moldova.

Era clar că se va întâmpla așa: din anul 2016, atunci când, ambasadorul american la Chișinău, James Pettit, declara într-un interviu acordat cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, că Republica Moldova nu este România și că trebuie să rămână un stat suveran și independent, în interiorul unor granițe sigure. O eventuală unire „nu este o alegere practică și nu este o alegere care va face lucrurile mai bune”, afirma atunci oficialul american. De aici.

A descifrat, sau nu, diplomația română mesajul transmis de Statele Unite în 2016? Dacă da, au fost luate măsuri pentru evitarea anunțatului cutremur, ori nu?

Compromisul obținut, în luna iunie 2019, din partea Uniunii Europene și Statelor Unite a fost un succes pentru diplomația Federației Ruse, căci, timp de un deceniu, Moscova, a lipsit de la formarea majorităților parlamentare care au deținut puterea politică la Chișinău.

La mai bine de jumătate de ani de la această victorie a Federației Ruse, președintele Dodon, în discursul din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a vorbit despre neutralitatea permanentă a statului moldovean. Acest lucru s-ar traduce prin faptul că Republica Moldova nu își propune să adere nici la Uniunea Europeană ori NATO ori la alte blocuri economice ori militare.

Observ că discursul președintelui moldovean a avut loc după ce Franța a respins propunerile că Parteneriatul Estic ar putea fi o poartă pentru aderarea la Uniunea Europeană pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia, state care fac parte din acest program. De aici.

În condițiile în care oficialii de la Bruxelles-ul nu oferă statelor membre Parteneriatului Estic nici o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană, autoritățile moldovene au început să revină la politica externă multi-vectorială.

Adică, la implementarea, treptată, a prevederilor din Acordul de Asociere la UE și la aprofundarea, treptată, a relaților cu Federația Rusă și Statele Unite, țările care, în iunie 2019, alături de Uniunea Europeană, și-au dat mâna pentru recuperarea democrației moldovenești și scoaterea din ecuația de putere a lui Vladimir Plahotniuc.

Doar că, stoparea extinderii Uniunii Europene către Est lasă fără conținut Parteneriatul Strategic moldo-român pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Externele de la București, care și-au asumat rolul de avocat al integrării europene pentru Republicii Moldova, nu au estimat stoparea perspectivei ei de aderare la Uniunea Europeană – aceasta este adevărata catastrofă a diplomației române.

În acest moment, un parteneriat adevărat de apropiere a Republicii Moldova de România se poate face prin continuarea proiectelor de infrastructură în educație, energetică, sectoarele bancar, de comunicații și feroviar.

Lucru cu atât mai necesar atunci când, pentru România, Republica Moldova reprezintă a treia piața extracomunitară de desfacere a produselor românești, iar statul român este principala destinație a   comerțului exterior moldovenesc.

Aici este adevăratul loc de dezvoltare pragmatică a relațiilor dintre cele două state ai căror cetățeni vorbesc limba română. Asta ar fi România lucrului bine făcut.

 

Share and Enjoy !

0Shares
0 0 0

Comentarii

Victor Nichituş

Victor Nichituş

Victor Nichituş este unul dintre jurnaliştii incomozi, pentru mulţi dintre cei care încearcă să aibă un loc în pestriţa arenă publică de la Chişinău. Acuzat ba de Putere că este de partea Opoziției, ba de Opoziție că ține cu Puterea, atât oficialii...

Ultimele articole