Averea statului în BUZUNBARUL funcționarilor? Chiar toată?

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Cui slujește proprietatea publică și cum se fură banii statului?

Bunurile și patrimoniul statului sunt administrate fraudulos și defectuos, furate, folosite în scopuri personale, lăsate să se deterioreze și abandonate fără responsabilitate de cei, de care depinde soarta lor. În prezent administrarea proprietății publice prezintă amenințare și pericol pentru acestea.

Pe parcursul anilor 2009 – 2012 întreprinderile de stat au înregistrat pierderi de sute de milioane de lei, au majorat pierderile înregistrate în anii precedenți cu alte sute de milioane lei, au redus veniturile acestor întreprinderi de la sute de milioane lei la ”ZERO”, prin acțiuni dubioase de administrare a imobilelor au adus întreprinderilor pierderi de la darea în arendă, de la neîncasarea veniturilor, de la majorarea artificială a cheltuielilor, de la acordarea premiilor și îndemnizațiilor ilegale unor membri a consiliilor de administrare, de la efectuarea unor achiziții dubioase de sute milioane lei, plata unor servicii inexistente, de la neînregistrarea unor terenuri și imobile și neindexarea acestora legală, de la vânzarea ilegală a altora, etc.

Responsabil de rezultatele activităților întreprinderilor de stat este Ministerul economiei și structura din cadrul lui Agenția proprietății publice.

Principalele domeniile de ineficienţă ale întreprinderilor de stat sunt:

ineficienţa în achiziţii;

facilităţi oferite de stat;

management defectuos al activelor;

remunerarea nejustificată a personalului;

reglementarea nerezonabilă a veniturilor;

ăsarea fără responsabilitate a imobilelor;

grija personală față de sine a administratorilor;

altele.

Schemele prin care se spală banii de la întreprinderile de stat sunt foarte cunoscute de către structurile care le monitorizează. Mai mult ca atât pentru asta funcționarii de stat primesc bani. În continuare o să expunem diferite situații și scheme prin care averea publică se hărțuiește de către cei, ce o administrează și sunt responsabili de soarta acestor întreprinderi de stat.

Prin misiunea și statutul lor, întreprinderile de stat trebuie să aducă beneficii statului dar nu să slujească personal celor ce le administrează. Iar cei ce administrează întreprinderile de stat trebuie să le facă profitabile dar nu să le aducă la pierzanie și falimentare.

Datorită managementului criminal la unele întreprinderi de stat s-au înregistrat reduceri și pierderi de capital și profituri în ultimii trei ani.

  1. Cele mai esenţiale micşorări ale venitului din vânzări s-au înregistrat la:
  • ÎS „Fabrica de Sticlă din Chişinău” – cu 54,38 milioane de lei;
  • ÎS „Moldresurse” – cu 27,09 milioane de lei;
  • ÎS Editorial-Poligrafic „Ştiinţa” – cu 10,34 milioane de lei;
  • ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” – cu 10,12 milioane de lei, valoarea cifrei de afaceri fiind de 383,5 milioane de lei;
  • ÎS „Detaşamentul de Pază Paramilitară” – cu 7,91 milioane de lei.
  1. 2. 85 de întreprinderi de stat au diminuat profitul net cu 218,90 milioane de lei, obţinut în 2011 faţă de 2010. Astfel, unele întreprinderi au generat reduceri considerabile ale profitul net. Iată unele din ele:

–        ÎS pentru utilizarea spaţiului aerian şi deservirea traficului aerian „MOLDATA” – cu 12,07 milioane de lei, înregistrând, la 31.12.2011, profit net în mărime de 28,42 milioane de lei;

–        ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” – cu 46,86 milioane de lei, înregistrând profit net în mărime de 7,88 milioane de lei;

–        ÎS „Moldelectrica” – cu 118,82 milioane de lei, înregistrând pierderi în valoare de 89,59 milioane de lei;

–        ÎS pentru cercetarea în selecţie şi hibridarea suinelor „Moldsuinhibrid” – cu 4,64 milioane de lei, înregistrând pierderi în mărime de 4,53 milioane de lei;

–        ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Drochia” – cu 3,25 milioane de lei, înregistrând pierderi în valoare de 3,23 milioane de lei;

–        ÎS „Centrul de reproducere a păsărilor – Brânzenii Noi” – cu 2,7 milioane de lei, înregistrând pierderi în valoare de 1,54 milioane de lei.

Alte 22 de întreprinderi de stat au majorat pierderile cu 15,84 milioane de lei faţă de 2010.

  1. 3. Pe parcursul anului 2012 unele întreprinderi care au înregistrat pierderi în ultimii ani în anul 2012 au majorat aceste pierderi. De exemplu:

S.A. „Tutun-CTC” cu 65,0 milioane lei,

S.A. „CET nr. 1 din Chişinău” cu 12,1 milioane lei,

S.A. „Farmaco” cu 5,3 milioane lei,

S.A. „Aeroport Catering” cu 3,3 milioane lei,

S.A. „Drumuri – Sângerei”  cu 3 milioane lei,

S.A. „Drumuri – Străşeni” cu 2,1 milioane lei,

S.A. „Drumuri – Soroca” cu 2,0 milioane lei,

S.A. „Institutul de Cercetări Ştiinţifice „Rif –Acvaaparat”  cu 1,6 milioane lei.

În afară de multiplele organe și structuri de stat care stau la straja monitorizării și asigurării bunei administrări a activității întreprinderilor de stat din subordinea Ministerului Economiei mai există încă o structură cu denumirea ”Comisia cu privire la gestionarea întreprinderilor de stat”.

După cum vedem indiferent de multiplele organe, care sunt obligate să asigure buna gestionare a întreprinderilor de stat din subordinea Ministerului Economiei, acestea înregistrează pierderi, diminuează veniturile, comit fraude și crime economice, majorează pierderile înregistrate în anii anteriori în loc să reducă aceste pierderi, spală bani și asigură eficiență defectuoasă și extrem de periculoasă.

Se fură din averea statului obraznic și impertinent, fără a fi pedepsiți știind că au acoperire politică, administrativă și penală.

Chiar și în faza când întreprinderea are pierderi consiliile de administrare ale întreprinderilor de stat își stabilesc îndemnizații ce întrec salariile de bază de la locul de muncă de bază.

Așa numita Comisie cu privire la gestionarea întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni din subordinea Ministerului Economiei, nu a asigurat realizarea pe deplin nici a unui obiectiv din cele 16 ce se referă la eficientizarea administrării proprietății publice.

Ineficiența activității Ministerului Economiei în domeniul administrării proprietății publice este confirmată de Raportul Curții de Conturi privind rezultatele auditului regularităţii gestionării patrimoniului public de către Ministerul Economiei şi unele întreprinderi din subordine în perioada 2011-2012.

Pentru managementul fraudulos a întreprinderilor de stat administrate de Ministerul Economiei în anii 2010 – 2012 au fost premiați cu sute de mii de lei indiferent de cazul chiar dacă aceste întreprinderi au obținut pierderi sau le-au majorat pe cele înregistrate anterior.

În așa fel au fost premiați conducătorii:

Î.S. „Moldelectrica” care a înregistrat pierderi în sumă de 89,6 mil.lei;

Î.S. „Centrul de Acreditare în domeniul Evaluării Conformității Produselor” pierderile din activitatea operațională care au constituit 95,5 mii lei;

Î.S. „Fabrica de sticlă Chișinău” profitul net s-a diminuat cu 57,3%, sau cu 1,7 mil.lei;

Î.S. „Centrul de Standardizare și Metrologie din Ceadîr-Lunga” profitul pe anul 2011 faţă de anul precedent care s-a diminuat cu 5%;

Î.S. „Energoreparații” a înregistrat scăderea profitului cu 59% (584,0 mii lei) – în anul  2010, și cu 26% (142 mii lei) – în anul 2011).

Unele elemente ale gestionării activității entităților de stat cu adevărat pot fi numite criminale. Analiza situației relevă că administrarea întreprinderilor de stat, după felul său de executare, nu se face în folosul întreprinderii și se efectuează cu indiferență totală, adică după principul ”Dacă  nu-mi aparține mie, atunci nimănui”. Ca argument se poate de adus creșterea creanțelor și lăsate la voia sorții încasarea veniturilor care trebuiau obligatoriu de făcut. Doar câteva exemple aducem:

S.A. „Moldexpo”, la finele anului 2011, a înregistrat creanțe în sumă de 5,5 mil. lei, iar în 9 luni ale anului 2012 s-au majorat până la 7,0 mil. lei, inclusiv creanțe dubioase – 0,6 mil.lei;

Î.S. „Energocom”, la finele anului 2011, a înregistrat creanțe de 15,3 mil.lei,  în 2012 (9 luni) majorându-se până la 35,3 mil. lei, din care creanțe cu un risc sporit de nerecuperare – 4,5 mil. lei;

Î.S. „DEI” și Î.S. „Scutul Energetic” au admis creanțe cu termenul de achitare expirat, respectiv, în sumă de 0,7 mil. lei și 0,4 mil. lei.

Unele întreprinderi de stat din subordinea Ministerului Economiei ilegal au admis cheltuieli de 2042,9 mii lei:

Î.S.„DEI” – 1308,5 mii lei, pentru reparația unor imobile oferite în arendă, și 141,1 mii lei de la achitarea impozitelor imobiliare pentru încăperile nedeținute;

Î.S. „Scutul Energetic” – 48,3 mii lei de la restituirea de către întreprindere a pagubelor materiale;

Î.S.„NHC” – 123,5 mii lei cu titlu de ajutor material acordat unor agenți economici care nu au nimic comun cu această întreprindere;

Î.S.„INSM” – 383,5 mii lei, în temeiul hotărârilor instanțelor judecătorești, ca urmare a disponibilizării angajaților cu nerespectarea legislației muncii, 28,0 mii lei – cheltuieli de la achitarea deplasărilor pentru unii angajați din cadrul Ministerului Economiei, și 10,0 mii lei – de la transmiterea către acesta „cu titlu gratuit” a unui mijloc fix.

Iată ața se realizează administrarea întreprinderilor de stat.

O situație ieșită din comun, care ar permite înstrăinarea ilegală a imobilelor, se atestă pe parcursul ultimilor doi ani la întreprinderile de stat, gestionate de Ministerul economiei pe segmentul administrării patrimoniului de stat deținut de acestea.

La Î.S. „INSM” un imobil înstrăinat cu suprafața de 525,8 m2 n-a fost exclus, iar alt imobil primit în gestiune cu suprafața de 959,0 m2 nu a fost inclus în Lista imobilelor, unele bunuri gestionate de către  Î.S. „INSM” nu se regăsesc în administrarea întreprinderii din cauza că până în prezent nu au fost contabilizate la momentul trecerii de la un proprietar la altul. Care a fost intenția reală a acestor încălcări?

La S.A. „Moldexpo” tot patrimoniul public deținut în administrare, în valoare de 15,3 mil. lei, și, respectiv, terenurile cu suprafața de 24,3 ha, în valoare de 117,5 mil.lei, nu se regăsesc Lista bunurilor imobile proprietatea statului, totodată Societatea nu a înregistrat în modul stabilit la organele cadastrale drepturile patrimoniale asupra 8 bunuri imobile în valoare de 810,2 mii lei. Aceste încălcări frauduloase lasă loc pentru a presupune scopul real al erorilor comise. Este bine cunoscut costul unui ar de teren astăzi în municipiul Chișinău care este de la 20000 euro și în unele sectoare atinge și depășește și 150,0 mii euro un ar. Acum se face clară situația și intențiile privind iregularitățile comise de către cei responsabili.

Ca exemplu se mai poate de adus situația de la Î.S. „DEI”, care până în prezent nu a evaluat și nu a înregistrat în modul stabilit la organele cadastrale suprafața terenului de 0,95 ha aferent edificiului aflat în gestiune. Exact în același mod nu a fost efectuată înregistrarea în evidența contabilă a suprafețelor și valorii terenurilor aferente/adiacente edificiilor aflate în gestiune economică ale S.A. „Moldexpo” – 24,3 ha  în valoare de 117,5 mil.lei; Î.S. „INSM” – 0,7 ha în valoare de 4,8 mil.lei. Iar cel mai straniu este că la  Î.S. „DEI” pentru 0,95 ha în genere nu dispune de titlu de autentificare a deținătorului de teren, adică stă în aer și oricând poate fi înstrăinat defectuos.

O altă gafă în administrarea defectuoasă a avut loc la S.A. „Moldexpo”, care nu a asigurat înregistrarea în evidență, potrivit deciziei Consiliului Societății, a capitalului de rezervă cu suma de 0,2 milioane lei și a majorării capitalului social  cu suma de 4,1 mil. lei. Aici trebuie numai de ghicit de ce s-a scăpat din vedere aceasta, care se vede foarte clar și este imposibil să fie scăpată din vedere întâmplător.

Este de recomandat celor responsabili iresponsabili în prezent de proprietatea publică să cedeze altor persoane necointeresate și profesioniști, care să administreze corect și imparțial patrimoniul public în folosul statului și societății dar nu pentru buzunarele lor proprii și a celor care le ține acoperișul.

Comentarii