Așa s-a furat miliardul

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Alegerile pentru Parlamentul RM din 24 februarie reprezintă poate ultima șansă de a se salva de răspundere pentru beneficiarii miliardului furat, iar arma pe care hoții încearcă să mizeze este confuzia în mințile resortisanților. Revanșa politică este singura cale de scăpare și se aplică toate metodele disperate: logica viciată, minciuna sfruntată, proiecția distorsionată în timp, nesimțirea ordinară.

Ultima chestiuță o constituie afirmația unui avocat străin care îl apără pe Filat și care susține astfel: pentru că Streleț a declarat că oportunitatea unui Raport Kroll 2 este nulă și pentru că pentru perioada de până la 2009 Raportul Kroll nu lămurește treaba, vinovăția lui Filat nu prea este demonstrată.

Raționamentul este îndreptat exclusiv spre creierele mai puțin dotate pentru că are la bază o construcție primitivă ce utilizează tehnica legării forțate a unor premise ce nu au nici o relație cu ceea ce se pretinde a fi concluzia.

Astfel, faptul că Streleț în calitate de prieten al lui Filat, dar și în calitate de prim-ministru numit printr-un concurs nefericit de circumstanțe și cu sprijinul unor colegi de la PLDM precum Maia Sandu, a zis că nu e nevoie de Raportul Kroll 2, nu înseamnă și deducția că Filat este nevinovat. Nu există nici o relație între cele două fapte, căci ele nu se regăsesc într-o legătură ca între premisă și concluzie.

Așa cum nu este validă nici ideea că dacă pentru perioada de până la 2009 fraudele de la BEM nu au fost rezolvate, nu pot fi considerate elucidate nici haiduciile de după 2009. Nu există un raport de condiționalitate între răspunderea pentru sustragerile de până la 2009 și răspunderea pentru cele care au avut loc după 2009. Pentru fiecare caz în parte trebuie să intervină răspunderea într-un fel sau altul, mai târziu sau mai devreme. Logica după care, dacă nu răspunde un infractor nu trebuie să răspunde și alt infractor, este falsă.

Asta, cu titlu de precizare în ideea de a înțelege cum se operează tot felul de tertipuri în vederea tulburării judecății normale și inocularea îndoielilor în tărtăcuțele oamenilor care au intenția să se prezinte la urnele de vot.

În aceste condiții e bine să punctăm elementele cardinale ale jafului și să spulberăm neînțelegile, iar analiza oricărui furt e necesar să pornească de la două repere fundamentale: stabilirea proprietarului bunului subtilizat și expertiza privind comportamentul său vizavi de furt, pe de o parte, și stabilirea participanților la comiterea infracțiunii și a faptelor comise de aceștia, pe de altă parte.

Dacă limpezim situația cu cele două categorii de subiecți, restul devine o treabă ușoară din perspectiva oricărui biped cu discernământ minim.

Așa dar, proprietarul majoritar al BEM la acea dată era statul moldovenesc, dispunând de o cotă procentuală de 56%. Proprietate a statului gestionată nu prin atribuirea concesiunii, nu prin o autoritate autonomă, ci în mod direct prin administrația de stat.

În speță, atribuțiile conform legii aparțineau Guvernului, deci executivul era cel care primul trebuia să strige în gura mare că i se fură patrimoniul din gestiune, recte miliardul. Reamintim că prim-ministru în funcție era Vlad Filat (PLDM), iar Vlad Filat în persoană îi înfiera pe cei care vorbeau despre furt.

Instituția responsabilă în mod direct era Ministerul Finanțelor, ministru fiind V. Negruță (de asemenea, PLDM), care nu a făcut altceva decât să-l imite pe șeful său Filat și să-i apostrofeze pe ”provocatori”.

Pentru că era acționar majoritar, statul avea reprezentant în Consiliul de Administrație al Băncii, nu pe un membru oarecare, ci chiar pe Președintele Consiliului, nimeni altul decât V. Bodiu, care era nu doar subalternul lui Filat în calitate de secretar general al Guvernului, ci și persoană din anturajul proxim al ”șăfului”. V. Bodiu (și el, evident, PLDM) ne asigura că la BEM lucrurile sunt ok, în condițiile în care miliardul era deja făcut dispărut.

Și asta nu e tot. Pentru că s-a considerat că în sistemul bancar existau riscuri, a fost creat prin Hotărârea de Guvern nr. 449 din 02.06.2010, semnată de același ” V. Filat, Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF) care avea ca unul din scopurile principale asigurarea securității sistemului bancar.

Atenție, CNSF avea următoarea componență: primul-ministru, ministrul finanțelor, ministrul economiei, guvernatorul BNM, șeful CNPF, secretarul general al Guvernului, dar și Președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe. Relevant, nu credeți?

”Al vostru” V. Filat d.p.v. instituțional avea la dispoziție competența de a decide managementul BEM, dar și obligația de a asigura supravegherea managementului.

Ma imult, intervine și latura politică, la fel de importantă ca și cea instituțională, căci PLDM reprezenta fracțiunea majoritară în cadrul coaliției de guvernare (având ca șef de fracțiune pe V. Streleț), coaliție la rândul ei majoritară în Parlament. Pe cale de consecință, PLDM-ului i-a aparținut Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe. Acea Comisie a cărei șef era membru CNSF (statut complementar cu funcția de control parlamentar) și la care raiderul V. Platon nu se știe pentru care motiv era invitat de Președintele PLDM-ist să facă spectacol în legislatura în care el nu mai era deputat.

Astfel, constituind o fracțiune impunătoare în Parlament, PLDM a dispus de toate mecanismele specifice pentru a deține gestiunea și controlul schemei de fraudare a sistemului bancar atât d.p.v. instituțional, cât și politic. Acolo unde nu le-a avut, a avut grijă să creeze blocaje. Vă mai amintiți cum prin 2013 Filat amenința că rupe coaliția proeuropeană și formează alianță cu PCRM-ul lui Voronin? În pofida evidentelor riscuri de imagine. E, asta făcea parte din instrumentariul aplicat de Filat, iar șansa guvernării proeuropene și a noastră în calitate de cetățeni onești a fost intervenția partenerilor occidentali.

Dacă vorbim despre instituțiile statului, nu putem să nu atingem problema cu celebrul ”buton roșu” de la CNA. S-a manipulat intens pe această temă, demersul urmând să distragă atenția dinspre protagoniștii jafului spre alte persoane utilizând tehnica conform căreia în cazul unui furt ”e de vină paznicul, nu hoțul”.

Multspeculatul ”buton roșu” nu a mai existat de fapt din 25.11.2010, când Curtea Constituțională, având în calitate de Președinte pe V. Șterbeț (a acces la CC pe filiera PCRM), a anulat norma care permitea CNA să intervină în tranzacții bancare. Sesizarea la Curtea Constituțională nu putea fi depusă de altcineva decât de un ins care îi era coleg lui V. Platon, numitul V. Chepteni. Relevant, nu?

Tot nu sunteți edificat și mai aveți dubii în ceea ce privește autorii furtului miliardului? Dacă răspunsul este afirmativ, vă tratăm cu încă niște informații în aceeași măsură pertinente.

Astfel, al doilea acționar cu o cotă solidă la BEM de 18,5% a fost V. Țopa. Da, acel Țopa despre care știați că a participat la escrocheria prin care a fost preluat fraudulos AIR Moldova , dar despre care nu ați știut până nu demult că a fost unul din proprietarii BEM.

În situația lui Țopa e oportună aceeași întrebare: cum se face că unul căruia i se fură 18,5 % de la BEM nu se sesizează și nu reacționează public, în condițiile în care s-a dovedit foarte clănțos chiar și în momentele în care nu era invitat? Se face simplu: acel deținător al pachetului de 18,5% acțiuni abordează subiectul cu discreție numai dacă participă la tâlhărie.

Ecuația este cât se poate de facilă: una bucată condamnare penală de opt ani cu executare + riscuri privind gestionarea cotei de acțiuni de 18,5% la BEM = echivalentul în bancnote cheș al acțiunilor prin offshore + o alianță politică care te poate absolvi de pedeapsă penală în caz de câștig la alegeri. Se rezolvă treaba asta pe axa Filat-Platon-Țopa, o alianță naturală chiar la prima vedere… Brigada!

Restul, cum ar fi complicitățile din anii 90, Lucinschi, Șor, presa ”independentă” finanțată din miliardul furat, Dodon, cumătrul Melnic și Greceannaia, Open Dialog și Kozlovska, transfigurarea în blocul Maiei și al lui Andrei… le știți și voi…

Comentarii