ALEGERI NOI, PRINCIPII VECHI. Sacrificăm primăria de dragul politicienilor sau politicienii de dragul primăriei?

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Când doi se bat, al treilea câștigă, spune un vechi proverb românesc. Câștigă dacă are minte, aș mai adăuga eu, și nu se bagă acolo unde nu-i fierbe oala. E bine sau rău, depinde de situație. Să profiți nu este neapărat un păcat, mai ales dacă cei care se păruiesc sunt politicieni, iar tu ești cel care-i alege, adică al treilea. Doar că, de multe ori, la noi iese invers. Politicienii se-nțeleg, până la urmă, iar prostimea, vorba cronicarului, primește capace. Iar explicația e simplă: oamenii așa și nu au învățat să-și păstreze neutralitatea și să-i provoace pe politicieni să se manifeste în interesul lor. Să tragă foloase, măcar în perioadele preelectorale, dacă nu tot timpul. Pentru că, nu știu dacă ați observat, înainte de alegeri, politicienilor li se face brusc tare drag de popor.

Văietare fără asumare

Să luăm, de exemplu, capitala noastră, Chișinău. Nu cred că vei găsi pe cineva aici care să fie mulțumit de felul în care a fost administrat acest oraș până acum. Și e firesc, pentru că oamenii vor confort, curățenie, servicii publice de calitate, siguranță și bunăstare, însă toate acestea lasă de dorit. Pe de altă parte, aceeași oameni se lasă ușor atrași de partea unora sau altora, ca ulterior tot ei să se plângă că sunt desconsiderați. Și vina nu e neapărat a politicienilor. Politicienii au propriul interes, lucru firesc până la urmă, iar pentru a-l atinge, utilizează toate pârghiile de care dispun, inclusiv potențialul unor cetățeni care acceptă să fie folosiți. Iar faptul că, ulterior, acești cetățeni se dezamăgesc este problema lor, în primul rând. Pentru că fie au avut așteptări exagerate, fie au refuzat să ia în calcul realitățile.

Astăzi, oamenii sunt puși din nou în fața unei dileme – cum să procedeze pe 20 mai, când vor fi organizate alegeri noi în municipiile Chișinău și Bălți. Să sacrifice orașele de dragul politicienilor sau politicienii de dragul orașelor? Complicat, mai ales dacă ținem cont de faptul că dragostea unor oameni față de unii politicieni este mai mare chiar decât dragostea de sine. Plus la toate, mai au pe cap și geopolitica, fără de care nu-și imaginează viața.

Ai grijă ce-ți dorești că s-ar putea să se-mplinească

Este la mintea cocoșului că partidele vor folosi alegerile locale pentru a-și asigura o poziție de start mai bună pentru parlamentare. Și trebuie să fii naiv să crezi că cei care se avântă acum în această luptă se gândesc la gropile din asfalt, nămolul de la stația de epurare, țevile defecte de apă și canalizare, transportul public ş.a.m.d. Nu, politicienii se gândesc cum ar putea să-și fortifice pozițiile și să obțină niște pârghii administrative, care să-i tragă în Parlament sau chiar la guvernare. Nu contează ce părere avem noi despre acest fapt, ea poate fi diferită, contează mai mult dacă-l conștientizăm și îl tratăm ca atare. Iar impresia mea totuși este că multă lume nu înțelege pe deplin aceste lucruri elementare.

Guvernarea vrea o administrație locală loială, care să-i permită să se extindă și pe care să se poată baza, iar opoziția vede primăria ca pe o redută, în care vrea să se baricadeze și de unde să înfrunte puterea centrală. În primul caz, riscul e ca partidul pe care îl susții să piardă, respectiv, să câștige cei pe care nu-i placi. În al doilea caz, îți asumi faptul că primarul ales și echipa lui nu-și vor îndeplini obligațiile. Așa cum a fost până acum. Mai departe este treaba alegătorului să decidă ce-i convine. Dar să nu se plângă după aceea.

Există și a treia variantă, dar care nu se prea aplică, așa cum spuneam la început: ca oamenii să nu țină partea nimănui și să acționeze pragmatic. Adică să-l aleagă pe cel care îi oferă mai mult. Pe moment și în perspectivă. Această abordare mi se pare mai rațională, deși există și aici o anumită doză de subiectivism.

Până acum, Primăria capitalei a fost mai tot timpul în opoziție față de guvernare. Cel puțin în ultimii 18 ani. Acest lucru a permis ca incompetența să poată fi justificată prin așa-numitele abuzuri și blocaje din partea puterii, iar prostia și hoția să se ascundă după pretinse cauze nobile, care cică ar fi mai presus decât interesul material și confortul personal. N-avem nici un motiv să credem că, după alegerile din 20 mai, va fi altfel, dacă lăsăm primăria în opoziție.

Capitala, jertfă pe altarul politicienilor ratați

Și mai există un risc, pe care nu sunt sigur că toți îl conștientizează. Unii politicieni sunt gata să sacrifice capitala, doar pentru a recupera handicapul de imagine. Cum ar fi Andrei Năstase, de exemplu. Pentru că liderul PPDA vrea să candideze la Chișinău nu ca să câștige primăria, ci ca să-i ia fața Maiei Sandu, concubina lui politică. A recunoscut-o public. Și puțin îi pasă că, în acest caz, șansele socialiștilor cresc considerabil.

Vreau să fiu înțeles corect. Nu e vorba doar de propria-mi antipatie față de Ion Ceban și tot partidul lui socialist. Logica elementară îmi spune că victoria PSRM la localele din capitală ne-ar aduce încă un Dodon. Mai mititel, dar la fel de frumușel. Iertată-mi fie modestia, dar cred că unul ni-i de-ajuns.

Orice s-ar spune, ideea lansată de PD privind identificarea unui candidat unic pe dreapta este bună sau, cel puțin, singura rezonabilă de până acum. Dar nu a fost să fie. Paranoia, rânza, infantilismul și setea de cotonogeală au învins. Așa că pregătiți-vă de marea păruială. În care ei vor câștiga, iar noi vom pierde. Pentru că noi suntem pe locul trei, dacă n-ați uitat.

Comentarii