A venit și a spus o poezie

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.
Maia Sandu - Guvern

Am urmărit raportul de 100 de zile al guvernării ca orice alt om care nu este interesat de așa ceva și care are altă treabă de făcut, decât să se uite la ce zic politicienii. Și nu am fost dezamăgit. Raportul a început cu o poezie.
Nu mă credeți? Vedeți aici.

Moment în care am închis prezentarea raportului, pentru că aveam treabă. Și am revenit la final. Unde la final, am auzit fix o frază despre cât de rău a făcut guvernarea precedentă. Nu am auzit un îndemn de îmbărbătare, nu am auzit un hai să facem, nu am auzit un hai să rupem, ieșim victorioși.

Well nu. Nu așa se comunică, nu așa se face un discurs public, mai ales din partea unui politician. Nu mă așteptam să mi se serveasca o demagogie, dar măcar să mi se servească ceva marketing. Cu alte cuvinte să mi se servească un discurs corect, coerent din care să rămânem cu ceva, dar mai ales cu o fraza de concluzii la final.
Au fost totuși 100 de zile. Nu putem să ne lăudam cu asta, nu ne lăudam atunci. Dar macar stabilim pașii.

Ah, am mai văzut că acest guvern este cel mai deschis pentru informarea oamenilor. Ok, atunci de ce nu informează cu nimic? Și nu în obișnuinta veche de a lăuda. Dar să îi vedem pe oameni că ies să explice. Nu să zică, cei de dinainte au făcut așa deci e rău. Sa explice. În schimb văd că ei nu au înțeles că trebuie să își vândă încrederea. Dar nu numai între oameni, ci în fața partenerilor externi. Pentru că altfel nu va dispărea atitudinea de vasalitate față de oricine vine și își arată mușchii pe aici.
Despre atitudinea de vasalitate am vorbit și în emisiunea Fabrika.

Comentarii