Lupu păru-si schimbă, dar năravul – ba! Lucinschi, vezi cum ne-ai îngropat de vii? (Fragment din cartea ”Căderea Armaghedonului”) (II)

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Un popor nehărțuit , care are cultură și tradiții nu discută, în general, asemenea subiecte delicate precum este denumirea limbii. El apelează la savanți cuvântul cărora devine lege.

La noi, Academia de științe a fost cât se poate de explicită.

În repetate rânduri au fost reconfirmate deciziile Adunărilor generale ale AŞM din 1994, 1996 şi din anii ulteriori, potrivit cărora „denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este limba română”, adevăr exprimat şi susţinut de lingvişti de prestigiu din întreaga lume (Republica Moldova, Rusia, România, Ucraina, Germania, Franţa, Spania, Italia, Albania, Anglia, SUA etc.), inclusiv de aşa lingvişti de talie internaţională ca Eugen Coşeriu, R. Budagov, R. Piotrowski, V. Semchinschi, etc.

Ce mai vrea Lupu? Vrea voturi. Dar, fiindcă nu poate rezolva problemele cotidiene ale oamenilor, nu poate crea locuri de muncă, edifica, el se lansează în speculații lingvistice, susținând că vorbește moldovenește.

Aflat la putere odată cu tovarășii și tovarășele, autoparașutându-se în aripa democrată ca o leliță țâfnoasă, supărat că nu a fost propus la funcția de președinte al R.M, Marian Ilici Lupu poartă întreaga responsabilitate politică pentru dezastrul economic și cultural care are loc la noi pe parcursul a 12 ani.

Ce vrea, de fapt, Lupu? Nimic mai mult decât să tragă spuza de la turta comuniștilor către partidul său. Numai că Lupu trebuie să cunoască un simplu adevăr – limba, istoria, neamul, bun rău – nu se discută.

Aceasta este o chestiune de demnitate națională de care Lupu, împreună cu Diacov, Corman etc, etc. nu au dreptul moral să se atingă.

Întrebarea vine, dar Constituția de ce nu a fost supusă referendumului?

Dar modificarea sistemului electoral, în unul uninominal nu o scoateți la referendum?

Cu aceasta începeți că tare ne-am mai săturat de spectacolele din Pădurea Domnească, pri(h)vatizarea Bîncii de Economii, concesionarea aeroportului, vânzarea hotelului Codru, privatizarea IPTEH.

Acestea când le discutați pe îndelete ca să afle și poporul adevărul?

Valentin Mândâcanu, a rămas în istoria noastră zbuciumată cu eseul ”Veșmântul ființei noastre”, pe care Marian Lupu nu l-a citit, ori dacă a făcut-o, nu a înțeles nimic.

Nu a înțeles că toți suntem trecători prin această lume și că faptele rele sau bune ale unui om, (vezi exemplul Lucinschi) vor rămâne în memoria colectivă.

Dacă nu anul curent, peste un an, doi, trei, zece, denumirea corectă a limbii va fi înveșnicită în Constituție.

Ceea ce trebuie să facă Lupu și liota sa de pretinși deputați cu ifose de politicieni democrați e să nu se opună adevărului din interese electorale, fiindcă vor suporta judecata generațiilor care vin.
Setea patologică de putere, izvorâtă din convingerile proimperiale ale unei persoane, au condus la politizarea problemei denumiri corecte a limbii.

Am auzit, din gura unui pretins istoric, care mutila studenții la seminarele de istorie a PCUS că a avut sarcina de la Luchinsci să discute cu savanții chestiunea în cauză atunci când termenul trebuia introdus în Constituție.

Îi amintesc, fiindcă trebuie să se cunoască, din comisia constituțională făceau parte intelectuali de marcă. Mulți dintre au trecut în neființă și acum se răsucesc în mormânt de rușine pentru noi.
Motivul că nu ar fi votat agrarienii, formați ca partid pentru a sta la cheremul fostei nomenclaturi comuniste, este unul pueril.

Ei deja fuseseră convinși și, dacă Lucinschi nu urmărea scopul de a ajunge la putere, deși o avea fiindu-i dăruită de Mircea Snegur, convingea corpul de deputați agrarienei, președintele cărora era, să voteze modificarea art. 13 al Constituției.

Contrar logicii, astăzi în echipa lui Filat se regăsesc urmașii celor care și-au încrucișat spezele în acel an, 1996.

Natalia Gherman-Snegur este ministru al afacerilor externe, iar Chiril Lucinschi e președintele comisiei comisii parlamentare – pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.

Gherman nu poate negocia în interesul nostru Acordurile de Asociere cu UE, iar Chiril Lucinschi ne menține în sfera de influență informațională a Federației Ruse.

Filat a încercat să inducă electoratului falsa impresie a continuității. Ea nu prinde, deoarece atât Snegur, cât și Lucinschi au comis grave greșeli în lupta lor acerbă pentru putere. Și când te gândești că sunt din același raion, Florești, că au convenit să urgenteze reformele?!

Actualmente, în parlament avem aceeași situație. Fiecare e cu gândul la viitoarele alegeri.

Lupu, acest traseist de marcă, de fapt un trădător banal, nu vrea să meargă în popor ca și ”mai marele său, Plahontiuc. Să se unească și să spună lucrurilor pe nume.

Lupu, vorbind moldovenește, vrea să ne sacrifice pentru interesele sale înguste.

De data aceasta nu va trece. După alegerile generale va veni un nou corp de deputați care vor avea curajul să spună răspicat adevărurile despre noi și despre adevăratul veșmânt al ființei noastre – limba.

Valentin Mândâcanu a scris un minunat eseu care ne-a mobilizat exemplar să, milităm activ pentru decretarea limbii române drept limbă de stat.

Iată ce scrie renumitul lingvist:

„Limba poporului trebuie privită prin prisma intereselor de stat, căci ea nu este un dar nemeritat, căzut din cer pe la ocazii rare, nu este o anexă a civilizaţiei, ci este însăşi civilizaţia, face parte din noi, este învelişul material al gândirii, este un fenomen social, aşa că existenţa ei nu poate fi concepută decât în societate.

În afara societăţii nu există limbă!

Limba este partea perenă a existenţei unei societăţi.

Limba este nemărginirea!

Ea are adâncimi de nebănuit, întinsuri neţărmurite şi înălţimi fără de hotar. Este trecut, prezent şi viitor.

Infinită-n spaţiu şi nesfârşită-n frumuseţi este limba.

În răstimpuri, sub adieri de vânturi potrivnice, i se zbârceşte faţa, vijeliile o îmbătrânesc, intemperiile sociale îi încetinesc pasul, dar ea rămâne pururi măreaţă în apele-i limpezi şi în splendorile-i cromatice.

Izvorâtă din străfunduri ancestrale, purtată din tată în fiu, înălţată din baladă în baladă, înmlădiată în cântece străbune, frământată în covată de argint a condeierilor de până la noi, limba este colină domoală şi vrajă de codru des, văzduh înmiresmat de parfumul florilor, zbor de pasăre măiastră şi susur de izvor, cheag împietrit şi vână de primenire, frământare lăuntrică şi înălţare spre creste, este sângele care ne pune în mişcare sufletul şi ne încălzeşte inima pentru a putea iubi şi alte limbi – iată ce este şi de ce merită să fie păstrată cu sfinţenie limba asta a noastră…”.

Nu știu câte generații de intelectuali trebuie să se mai schimbe ca să-i învețe pe acești favoriți de moment ai sorții , ajunși la putere în principal prin fraudă, că scopul lor este de a lumina poporul, nu de a-l ține în întuneric cu neadevăruri.

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Comentarii

Vasile Grozavu

Vasile Grozavu

Spre nenorocul nostru, de 22 de ani ne căznim să aflăm răspuns la întrebarea: ”Și acum încotro?”. Cred că am aflat acest răspuns și cartea mea, ”Înapoi, pe Drumul Mătăsii”, dă un răspuns clar la această întrebare. Eliminarea trădării ca metodă utili...

Ultimele articole