Rubiconul moldav din noiembrie curent și escaladarea geopolitică

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.
  1. Moldova Mare sau Despre riscurile Bucureștiului în Basarabia

În opinia analistului de stânga Sveatoslav Mazur, coordonator al mișcării sociale „Moldova federativă”, România și-a intensificat relațiile economice peste Prut urmărind interese pur pecuniare, văzând în persoana Chișinăului nimic altceva decât o achiziție teritorială ulterioară

Printre ultimile tentative de consolidare a Bucureștiului și amenajare a „viitorului său teritoriu” administrativ s-ar număra:

– proiectul conductei de gaz Ungheni-Iaşi,

– omogenizarea armatei româno-moldave,

– construirea de poduri și unificarea rețelelor de comunicații,

– ședințele guvernamentale mixte moldo-române,

– vizitele demnitarilor români, inclusiv recenta vizită a președintelui Băsescu etc.

Mai mult, „conspiraţia de la Vilnius doar va accelera procesul de sechestrare a teritoriilor noastre cu suportul corporaţiilor globale şi a granturilor economico-financiare. Poporul Moldovei nu este implicat în acest proces, deoarece se are în vedere substituirea sa cu persoane originate în Africa de Nord şi Statele Orientului Mijlociu”.

Mazur se arată convins totuși că „fiecare poveste poate avea finaluri diferite şi tot atâtea deznodământuri nebănuite”, iar „conducerea României şi a Uniunii Europene va fi foarte surprinsă să afle că efortuirile lor de unificare a Republicii Moldova cu România” vor fi în van, culminând cu „alăturarea în fapt a tuturor teritoriilor istorice ale Moldovei într-un singur Stat Moldovenesc sub drapelul lui Ştefan Cel Mare şi Sfânt”.

  • 2.  Acordul de cooperare militară semnat recent între Moldova şi România, motiv de paranoia belicoasă

Parlamentarul comunist moldovean Artur Reșetnikov avertizează că „România se pregăteşte să pună bazele unui cap de pod militar pe Nistru, actualmente controlat de pacificatori ruşi”

Anume așa își explică fostul ministru al securității naționale faptul că „până în prezent Bucureștiul evită să semneze Acordurile de bază și cel de frontieră cu Republica Moldova”, ceea ce nu l-a împiedicat totuși să semneze recent Acordul interguvernamental de cooperare militară şi de interacţiune dintre poliţia moldovenească şi jandarmeria română”, o „legalizare ocultă a armatei române pe teritoriul nostru”.

Deloc întâmplător faptul că peste Nistru se fac și se desfac scenarii virtuale legate de acest subiect. Analistul transnistrean Andrei Safonov este de părere că „o invazie armată de peste Prut pe teritoriul Republicii Moldova poate fi originată atât pe linia Ministerului de interne, cât şi pe cea a Ministerul Apărării din România”.

La rândul său, redactorul de la „Cronica militară” (supliment hebdomadar la publicația rusă „Nezavisimaya gazeta”) Viktor Litovkin a identificat „componente provocatoare grave” în Acordul de cooperare militară între Bucureşti şi Chişinău. De unde și ingredientele generatoare de scenarită acută veritabilă: „Preşedintele român Traian Băsescu poate face ceea ce nu i-a reuşit în august 2008 preşedintelui georgiam Mihail Saakașvili – să atragă NATO într-un război împotriva Rusiei”. Atât atacul deliberat sau „accidental” al militarilor români asupra pacificatorilor ruşi de pe Nistru, cât și deschiderea focului de către militarii români sau moldoveni asupra cetăţenilor ruşi de pe teritoriul Transnistriei poate deveni cu același succes casus belli – motiv pentru război, crede Litovkin. Având în vedere că „România, spre deosebire de Georgia, este membru oficial al Alianţei Nord-Atlantice, ea va apela imediat la aliaţii săi pentru a cere asistenţă militară”, conchide analistul militar rus.

Comentarii

Igor Ursenco

Igor Ursenco

Scriitor, observator social. Fără a urmări o periodiocitate metronomică, voi posta în acest spațiu articole ce țin de principalele teme (și nedumeriri) care mă interesează ca cetățean (deconstrucție politică & concordie socială). Au trecut tim...

Ultimele articole