Dimineață, când regina Angliei încă dormea, iar unora dintre politicienii englezi le apăreau în vis chipuri de imigranți români venind în număr mare la muncă în țara lor, eu mi-am încălțat adidașii și am pornit grăbit spre 1 Belgrave Square din Londra, la sediul Institutului Cultural Român. Pentru că am mai căscat gura la frumusețile din preajma Green Park-ului, am ajuns cam greu la secția de votare. Abia la ora zece. Ba chiar puțin mai târziu.

Acolo, la ICR, am fost întâmpinat de câteva surori și câțiva frați. Pentru o clipă, m-am simțit ca acasă. Ce senzație! Un simțământ ce mă umpluse de emoții și de un tremur ușurel. Amabilitatea lor fusese pe placul sufletului meu, iar mâna-mi, de îndată ce a intrat în posesia ștampilei ”VOTAT”, începu să caute printre filele buletinului de vot Partidul Mișcarea Populară.

Astfel, pentru prima dată în viața mea, am votat Partidul Mișcarea Populară 🙂

Comentarii