Presa aservită cere libertate

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Pe parcursul lunii curent Centrul Independent de Jurnalism și Asociația Presei Independente organizează Zilele Libertății Presei. Vorbim de un set de acțiuni, menite să-i sensibilizeze pe cei care tind să cenzureze presa. După ce ieri, reprezentanții celor două ong-uri media, au plasat în fața Parlamentului un panou al rușinii cu inamicii presei, astăzi, vreo 50 de jurnaliști au participat la un marș până în fața Parlamentului, unde au cerut liberate presei. E o chestie nobilă, pe care nici un politician deștept nu o poate ataca. Altfel, va avea de suferit.

Din câte am văzut, participanții la miting au purtat cu ei pancarde cu inscripții “Nu – cenzurii”, “O presă liberă – o societate liberă”, “Nu presiunii asupra presei independente”. La prima vedere, jurnaliștii au cerut guvernării să stea departe de presă și să răspundă sincer la întrebări, întrucât ei sunt cei care au misiunea nobilă de a informa corect publicul.

Săriți-mi în cap, dar marșul de astăzi a fost unul al ipocriților! De ce? Pentru că, în mare parte, participanții au fost angajați ai presei aservite. Am văzut acolo fețe de la trustul lui Țopa, presa lui Filat și ong-iști care trebuie să justifice banii alocați de americani pentru zilele libertății presei. În aceste condiții nu este clar ce au căutat la Parlament oamenii care sunt cenzurați de patronii lor, în primul rând, și apoi, poate, ocoliți de guvernare.

Oare nu este logic să ceri mai întâi patronului libera exprimare la tv-ul sau portalul lui și apoi te duci să-i reproșezi și puterii că se ascunde în buruiene de presa liberă și echidistantă. Cât de credibilă a părut aparența Nataliei Morari de la TV 7 în fața Parlamentului. Eu, unul, înțeleg că domnei nu-i convine politica editorială a televiziunii soțului său, Chiril Lucinschi.

Nu dojenesc pe nimeni. Fiecare e liber să fie chiar și ipocrit. Doar că detest fățărnicia. E nonsens să strigi o singură dată în an , în fața Parlamentului, „Jos Cenzura!”, atât timp cât ești cenzurat în fiecare zi în redacție de interesele înguste ale patronului.

Cel mai trist este că nici mogulii nu pot fi acuzați. Imaginați-Vă prin absurd că aveți o televiziune în care lunar investiți X lei, iar din publicitate câștigați de două ori mai puțin. Ce ați face? Corect. O închideți sau vă asumați subvenționarea ei. Subvenționarea, însă, nu de dragul faptului că vă doriți să informați, să distrați publicul. Să fim sinceri, vreți să fiți o trambulină pentru o forță politică, să o propulsați la guvernare. Astfel, concluzia marșului de astăzi e una sumbră – jurnaliștii au fost folosiți din nou de patronii lor, care stau în spatele unor partide însetate de putere.

Comentarii

Iurie Morarescu

Iurie Morarescu

Am crescut la țară, printre tractoare. Părinții sunt oameni simpli și, probabil, din acest motiv și-au dorit cu tot dinadinsul să-mi bage carte-n cap. După absolvirea liceului din satul natal, Boșcana (r. Criuleni), am fost admis la Academia de S...

Ultimele articole