Terorizm primăvăratic

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

                „Femeia se încumetă să-i spună, fără a cădea în păcatul de a lua sînul de la gura copilului, că uşa odăii din fund nici nu se deschide. Fiin’că de ce? Fiin’că-i buşită pe dinăuntru. O împing coarnele de dincolo.”

Nicolae Popa, Cubul de zahăr

Am deschis uşa casei din cărămidă roşie
Şi am dat de o pădure de coarne
Un hăţiş de colţi…

Coarne de cerbi boiereşti ascuţite ca briciul
Şi dese ca agrişul
Cerbi răi de parcă i-a apucat boncănitul…

Colţi ca secera
Din rîtul slinos
Din frontul păros de mistreţ de vier negru
Cu ochi mici mînioşi…

Am luat o floare de toporaş
Rece ca dimineaţa şi fierbinte ca patima
I-am rupt siguranţa
Am aruncat-o-n grămadă
Ca pe-o grenadă
Şi am închis hotarul în urma mea…

Aştept deflagraţia primăverii.

Fiin’că de ce?
Fiin’că-i buşită pe dinăuntru…

Un Punct din  .FR

 

Comentarii