Între ruşine şi mândrie…

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

De câţiva ani nu mai urmăresc în direct concursul Eurovision. E prea voluminos ca timp şi mă aleg cu un car de emoţii în timpul votului, ţinând strâns pumnii pentru România şi Moldova. Aşa că, am decis să urmăresc în reluare cele mai bune piese. Mă rog, cele care mi le recomandă prietenii…

Totodată, nu rămân indiferent de ce se-ntâmplă în preselecţia noastră naţională. Precum şi evoluţia concurenţilor, inclusiv a celui care ne reprezintă.

Deşi nu sunt un mare meloman al muzicii autohtone, pot spune cu deplină siguranţă (iertată-mi fie modestia…)))) că cunosc cel puţin 80 la sută din numele artiştilor noştri. Căci dă, mai privesc uneori emisiuni despre aceştia sau ascult radio-ul.

Sincer însă, despre Scarlat am auzit acum maxim un an. Ignorantul de mine…

Ei bine, o să-mi spuneţi că nu contează vechimea în ale muzicii, ci doar talentul şi o super piesă. Şi sunt de acord. Dar ca să vezi, tocmai de astea n-am avut parte anul ăsta. Rezultatele primei semifinale a demonstrat-o, lăsând-o de(o)parte pe interpreta noastră.

Şi ce mă deranjează enorm, este că imediat ce o dau în bară, respectivii concurenţi dau vina pe chestiile politice. Dar bine bre, avem precedente-reper, demne de urmat, cum ar fi Zdubii şi Barbu. Mă rog, n-au fost la culme, dar măcar au fost printre primii 10 în Europa, iar pentru o ţărişoară mică ca a noastră, e enorm. Zic eu…

Şi pe lângă toate astea, respectiva Scarlat mai are tupeul să declare că nu se simte învinsă. Ba mai mult, e mândră de prestaţia ei. Păi da, drăguţo – faptul că te-ai pricopsit cu câteva invitaţii şi contracte prin Europa, nu înseamnă că eşti o învingătoare. Şi apropo, acolo reprezinţi o ţară, nu doar pe tine, iar contractele tale individuale, nu aduc nici un beneficiu ţării, decât dacă apari ulterior, pe vreun canal TV sau FM european, cu un superhit. Greu de crezut…

Un alt tupeu al auto-învingătoarei Scarlat, constă în aceea că se simte sărmana descurajată şi nesusţinută de cei de-acasă (probabil alde mine). Şi cum să nu simtă, dacă ne-a făcut ţara de ruşine, pentru a doua oară, după aventura (eşecul) lui Burlacu din 2008.

Oooo, şi asta-i mortală – chipurile europenii au invitat-o şi la anul. Sigur inocento, căci cine nu şi-ar dori concurenţi slabi, sau poate chiar mediocri?!

Şi într-un final, cireaşa de pe tort a servit – despre faptul că Moldova nu a trecut în finală sunt sigură că nu e vina mea. Ei, mai aveţi comentarii?!

 

P.S. Deseară ţinem pumnii pentru România.

Hai România !!!

Hai Paula Seling & OVI !!!

Comentarii

Nicolae Gârbu

Nicolae Gârbu

Născut la ţară, prin părţile Călăraşi-ului. Părinţii intelectuali mi-au insuflat dragostea de carte încă din copilărie. Gimnaziul l-am spulberat, mai degrabă cu mii de legende şi poveşti, decât cu matematică şi fizică. În perioada 1998-2001, am făcut...

Ultimele articole