De ce mai studiem istoria?!

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Avem atâtea probleme în ţărişoara asta a noastră, că nu mai găsesc timp să scriu şi despre problemele altora, fie şi vecini.

Şi totuşi, o dată la câteva luni, o să-mi permit să mai scriu nişte rânduri, fie despre Ucraina, fie despre România, fie despre Europa.

Aşa că, urmare a conflictului din Ucraina, dar şi a atitudinii Uniunii Europene, inclusiv celorlalte mari puteri (SUA, NATO, etc.), îmi pun o singură întrebare – de ce mai studiem istoria?

Da, îmi pun respectiva întrebare, deoarece ca istoric cunosc “fragmentele” din 1938-1939, când Germania îşi făcea mendrele prin Europa, fără a fi blocată de celelalte puteri, decât cu câteva simple declaraţii şi încercări infime de ai pedepsi pe nemţi.

Aşijderea Germaniei, după mai bine de 70 ani, Rusia îşi face aceleaşi mendre în Europa. După ce a creat în ultimele 2 decenii câteva zone separatiste (Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia), acum Moscova a atacat Ucraina, căreia deja i-a furat Crimeea şi încearcă să-i creeze câteva zone separatiste (Doneţk, Lugansk, etc.).

Şi, exact ca în anii 30 ai secolului trecut, întreaga Europă a luat apă în gură şi se eschivează de la măsuri concrete întru apărarea integrităţii şi inviolabilităţii teritoriului Ucrainei.

Nu, în niciun caz nu se pune problema unui răspuns militar, dar dacă se tot vehiculează pedepse diplomatice şi economice, apoi aşa să fie.

Numai că, după cum vedem, realitatea este alta. Conturile economice ale oficialilor ruşi nu au fost blocate, ba mai mult – unii din aceştia se lăfăie în ţările europene, inclusiv ca invitaţi ai unor conferinţe internaţionale.

Aşa că, atât timp cât liderii marilor ţări condamnă doar la nivel declarativ acţiunile Rusiei, mor zeci de ucraineni. Şi nu ar fi de mirare, dacă mâine-poimâine, acest conflict s-ar extinde sub forma unui al 3-lea război mondial.

Nu se pun la îndoială marile interese economice ale Rusiei, Uniunii Europene sau SUA, dar când apar conflicte militare, ăştia trebuie să se oprească.

Da, ştim că armamentul e un mod foarte oportun de a face bani, mulţi bani, dar nu pe seama vieţilor umane.

Şi apropo, dacă tot ne facem de cap, omorând oameni şi schimbând hotarele după propriile mofturi, atunci de ce mai insistăm pe învăţarea istoriei şi pe faptul de a nu mai repeta greşelile predecesorilor noştri?!

Probabil e un car de naivitate în cele scrise mai sus, dar ar trebui să dea de gândit marilor puteri, mai ales că s-a stabilit deja – un al 3-lea război mondial ar fi catastrofal pentru toate naţiunile şi nu doar pentru cele slabe şi sărace.

 

P.S. Apocalipsa e aproape…

 

Comentarii

Nicolae Gârbu

Nicolae Gârbu

Născut la ţară, prin părţile Călăraşi-ului. Părinţii intelectuali mi-au insuflat dragostea de carte încă din copilărie. Gimnaziul l-am spulberat, mai degrabă cu mii de legende şi poveşti, decât cu matematică şi fizică. În perioada 1998-2001, am făcut...

Ultimele articole