Creștinii necreștini

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Trăim într-o lume plină de oameni triști… Triști și neajutorați. Lipsiți de sprijin și de iubire…

Trăim într-o lume plină de oameni izolați, de oameni parcă obișnuiți, dar care nu pot fi înțeleși de semenii lor.

Lacrimi. Lacrimi pretutindeni. Plâng oamenii mai mult ca niciodată. Plânsul, durerea lor fără de sfârșit, mă dor enorm. Chiar dacă nu am parte de prea multă fericire, câte o fărâmă  din ea aș da totuși la fiecare.

De vindecători de trupuri, mă refer la medici, e plină lumea. În schimb, vindecători de suflete e greu peste măsură de găsit. Deși bisericile-s pline de „creștini”, de slujitori ai Domnului, ele sunt goale de slujitori ai oamenilor. Iisus L-a slujit pe Tatăl făcând bine oamenilor necăjiți, oamenilor aflați în disperată căutare de creștinească mângâiere. Dar, slujitorii Lui de azi, nu sunt și slujitorii noștri. Gândindu-se prea mult la Dumnezeu, ei au uitat de turma necăjită. Iisus însă nu a uitat nicicând de turmă.

Un adevărat slujitor al Domnului nu uită niciodată de ceilalți.

În biserica zilelor noastre se vorbește foarte mult despre cum trebuie să fie un creștin și cum trebuie să se poarte vizavi de semenii săi. De mic copil, de când mă țin eu minte, se vorbește despre cum să fim, cum să ne purtăm… Mereu ni se vorbește la viitor. Dar nu se spune nimic despre prezentul nostru. Despre aici și acum.

Ce fel de creștin sunt eu acum? Ce fac eu pentru frații mei? Cu ce îi ajut? Am eu grijă de semenii aflați în suferință? Le șterg lacrimile atunci când plâng în preajma mea?

Să uităm de viitor, pentru că viitorul nu există. El va exista cândva, dar s-ar putea ca noi să nu mai ajungem să-l vedem.

Acum! Acum, frate! Acționează!  Ajută omul pe care nu ai voit să-l ajuți până acum. Fă acum ceea ce nu ai făcut niciodată până în această clipă: șterge-i lacrimile celui care plânge, dă o bucată de pâine flămândului, o haină celui dezbrăcat, un sfat celui care ți-l cere…

Deși nu faci niciodată binele, tu te consideri creștin. Ce fel de creștin ești dacă nu ajuți pe nimeni niciodată? Bunătatea ar trebui să devină rodul credinței tale. Credința fără iubire și grijă frățească nu este credință.

Ca să fii bun, nu trebuie să fii neapărat membru al unei religii, al unui cult religios… Bunătatea nu are religie… Unii se duc la biserică, dar nu sunt buni, alții sunt buni, dar nu se duc la biserică. Cine este mai aproape de adevăr? Cine este mai aproape de Dumnezeu? Cel care cunoaște învățăturile Domnului, dar nu le urmează sau cel care le urmează, dar nu le cunoaște?!

Comentarii