Creşterea şi dezvoltarea economică este de neimaginat fără investiţii, indiferent dacă vin din exteriorul sau din interiorul ţării. Iar un important actor în ceea ce priveşte infuzia de capital în economie este chiar statul. La noi, în virtutea unor factori obiectivi, dar şi subiectivi, statul este puţin vizibil când vine vorba de investiţii. Totuşi, sper ca, treptat, această proastă tradiţie să devină istorie, iar guvernul să se transforme într-un prim furnizor de investiţii, dar şi într-un agent de atragere a banilor în economie prin intermediul proiectelor gestionate de structuri sale.
În acest an, pare-mi-se, lucrurile s-au mişcat din loc. Deşi sunt conştient că multe din acţiunile statului vor fi puse sub pecetea electorală, nu pot să nu menţionez că anume anul 2018 iese în evidenţă printr-o serie de proiecte mari. Proiecte care îşi pot lăsa amprenta în creşterea economică, crearea locurilor noi de muncă, dar şi, cel mai important, asupra bunăstării cetăţenilor. Este unul din puţinile cazuri în care pot să vorbesc în termeni pozitivi despre intervenţia statului în economie. Anume de asemenea intervenţii avem nevoie pentru o dezvoltare durabilă şi nu de acţiuni birocratice sau de noi ziduri în faţa businessului.
Dar să le luăm pe rând.
I. DRUMURI
Pentru acest an, statul preconizează cheltuieli de peste 2 miliarde de lei pentru infrastructura rutieră. O bună parte din aceşti bani vor fi direcţionaţi pentru reconstrucţia drumurilor din sate. Un lucru extrem de important pentru dezvoltarea afacerilor rurale şi pentru atragerea de investiţii.
II. PRIMA CASĂ
Programul PRIMA CASĂ este pe ultima sută de metri până când să devină funcţional. Guvernul îşi asumă responsabilitatea să fie garant pentru persoanele care doresc să-şi cumpere o casă. Dacă va fi implementat conştiincios, acest program are o capacitate enormă de a influenţa pozitiv sectoare întregi ale economiei (construcţii, minerit, industrie, sectorul bancar, dar şi piaţa muncii), dar şi nivelul general de bunăstare al populaţiei.
III. ARENA CHIŞINĂU
În premieră, statul îşi asumă implicarea în construcţia unei infrastructuri sportive moderne. Proiectul prevede atragerea investiţiilor private în volum de până la 50 milioane de euro. Dacă va fi realizat, acest proiect poate servi drept epicentru de dezvoltare urbană a zonei unde va fi amplasat.
IV. CASE PENTRU ANGAJAŢII MAI
Ministerul de Interne a anunţat că este în căutarea unor parteneri privaţi care să-şi asume investiţia pentru construcţia a 37 de blocuri de locuit a cate zece etaje fiecare. Terenul este oferit de stat. După amploarea proiectului, practic putem vorbi despre ridicarea de la zero a unui nou oraş de dimensiunea unui actual centru raional. Sigur, în acest proiect este nevoie şi de implicarea autorităţilor locale pentru a fi rezolvate problemele de infrastructură ce vor apărea.
V. GAZODUCTUL UNGHENI-CHIŞINĂU
După intrarea pe piaţă a companiei româneşti Transgaz, prin privatizarea întreprinderii ce gestiona tronsonul de gazoduct Iaşi-Ungheni, practic a fost dat startul pentru iniţierea lucrărilor de construcţie a magistralei care să aducă la Chişinău gazele naturale din România. Bugetul proiectului este de 92 milioane euro. Despre importanţa strategică a acestui proiect deja s-a vorbit destul de mult.
VI. APEDUCTUL CHIŞINĂU-CĂLĂRAŞI
Pentru finele anului 2018 este preconizată începerea lucrărilor de construcţie a apeductului magistral Chişinău-Străşeni-Călăraşi. Realizarea acestui proiect, cu un buget de 16,5 milioane euro, va permite mai multor localităţi să se conecteze la o sursă centralizată de apă potabilă, dar şi să dezvolte infrastuctura locală de canalizare.
Acestea sunt, deocamdată, printre principalele proiecte anunţate de stat. Să sperăm că este un început bun şi nu doar o excepţie.