Sectorul energetic din Republica Moldova: constrîngeri şi oportunităţi

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

De ce am ales sectorul energetic?

Securitatea energetică este un concept complex, care se referă la cîteva niveluri (politic, economic, tehnologic) și se subînţelege ca fiind o stare „în care consumatorul are acces stabil la energie iar furnizorul la clienții săi și nu merge vorba doar despre fluxuri stabile dar și de prețuri stabile și rezonabile.” [1]

Această definiție ma obligat să aleg subiectul securităţii energetice pentru că în țara noastră situația este exact opusă – nu poate merge vorba nici de preţuri stabile, cu atât mai mult, nici de prețuri rezonabile.

Aspecte teoretice şi speculative ale subiectului

Atingerea securităţii energetice necesită o serie complexă de măsuri, activități și realizarea unor politici unice şi rezonabile de către stat. De asemenea, fundamentală pentru succes este utilizarea tuturor mecanismelor de reglementare disponibile.

Fostul preşedinte al Parlamentului European, Jerzy Buzek, într-unul din discursurile sale, a dat o definiție scurtă și clară a securităţii energetice: „Securitatea energetică este asigurarea fiecărei gospodării cu gaze și energie în cantități suficiente și la prețuri accesibile.”

De asemenea, sunt importante securitatea sursei de energie, securitatea aprovizionării și fiabilitatea de tranzit, monitorizarea conductelor, dezicerea de șantaj și prevenirea creșterii speculative a prețurilor.

În „Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030” trebuie de menţionat al doilea punct: „Prin poziţia sa geografică, prin configuraţia reţelelor de transport regionale şi potenţialul de generare a energiei  electrice, Republica Moldova a deţinut dintotdeauna un avantaj strategic care nu a fost, însă, pe deplin valorificat în ultimul deceniu”. [2]

Foarte important este faptul că autoritățile sunt conștienți de lipsa lor de competență în acest domeniu. Pentru a adăuga greutate acuzaţiei de mai sus este necesar de prezentat şi analizat unele date statistici. Dar mai întîi doresc să menţionez că până la strategie menționată au fost adoptate și alte documente a căror sarcina este asigurarea independenței şi securităţii energetice în diferite scopuri. Acestea sunt:

1. Strategie naţională de dezvoltare durabilă a complexului agroindustrial al Republicii Moldova (2008-2015) [3];

2. Strategie «Moldova 2020» [4];

3. Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova [5].

Au fost scrise numeroase lucrări, articole, teze, efectuate cercetări în domeniul securității energetice. Cifre, litere, imagini, diagrame. Totul a rămas fără schimbări. Cel puțin într-o direcţie pozitivă. Sa creat situație în care securitatea energectică a țării a devenit o temă speculativă, care este utilizată de majoritatea politicienilor, liderilor de organizații non-guvernamentale, experți, analiști, jurnaliști și bloggeri. În general, de fiecare cine doreşte să obţină ceva dividende.

Am căutat în Google cîteva fraze. Mai jos este prezentat rezultat:

– Securitatea energetică a RM – 106.000

– Situaţia energetică RM – 792.000

– Strategia energetică RM – 992.000

– Dependenţa energetică Moldovei de Rusia – 19.400.000

În ciuda actualităţii și popularizării subiectului, la ce rezultate a ajuns Republica Moldova în ultima perioada?

Datele statistice

Reieşind din datele Biroului Naţional de Statistică din anul 2001 pînă în anul 2008 consumul intern de resurse energetice a fost în continuă creştere şi în perioada analizată s-a mărit de 1,26 ori. În anul 2009 acest indicator s-a redus cu 5,4% comparativ cu 2008, ca consecinţă a declanşării crizei economice şi reducerii puterii de cumpărare a populaţiei. O tendinţă similară a avut şi consumul energiei electrice în Republica Moldova.

În continuă scădere sunt şi indicatorii intensităţii energetice  şi electrice  a producţiei industriale, în perioada analizată intensitatea energetică s-a redus de 1,82 ori.

Totodată, consumurile medii anuale de energie şi energie electrică pe locuitor sunt în creştere în perioada anilor 2001-2009. Astfel, consumul mediu anual de energie pe locuitor s-a mărit de 1,22 ori. Ministerul Economiei explică acest lucru prin reducerea continuă a numărului populaţiei din Republica Moldova, ca urmare a migraţiei şi înrăutăţirii situaţiei demografice în ţară. Poate ceva adevăr în această explicație este, dar eu, ca şi mulți experți internaționali tind spre o altă versiune. Aici se ascunde problema principală şi dacă o eliminăm, putem să scăpăm de frica referitor la creșterea constantă a prețurilor și dependența de Rusia, Transnistria și Ucraina.

Dar mai întîi, doresc să analizaţi cu atenție tabele și figuri luate din surse oficiale (BNS, ANRE, MEC). Acestea arată că, în ciuda actualităţii subiectul, schimbări se produc doar în direcţie negativă. Cea mai dureroasă lovitură la bunăstarea cetățenilor din țara noastră o consider majorarea prețului gazelor importate din Rusia.

Astfel, de la 288,71 $ în I trimestru al anului 2011 preţul pentru 1000 m3 de gaze naturale sa majorat pînă la 402,27 $ în trimestrul IV al anului 2011. Ceea ce este și mai periculos – lipsa unui nou contract pentru furnizarea gazelor, ceea ce sporește riscurile.

Reieşind din datele prezentate mai sus, consider, că am tot dreptul să vorbesc despre incompetența partidelor aflate la guvernare și că cuvintele mele sunt întemeiate.

A venit timpul să identific și să descriu problema principală a sectorului energetic.

Problema principală

Mulți tind să cred că dependența Republicii Moldova de țările vecine este principala problemă a sectorului energetic. În acelaşi timp esența problemei nu este afişată și consider că există un context politic. Pînă ce principalul dușman al securității energetice este Ucraina, Transnistria și Rusia dar ca salvator apare Uniunea Europeană, politicienii au posibilitatea de a promova conceptele și ideile lor, care sunt sprijinite din cauza lipsei de cunoștinţe. Şi invers, dacă se recunoaște că problema constă în gestionarea ineficintă şi intenționat se ţine în secret, la alegeri ei nu va mai cîștiga niciodată.

În întreaga lume, principala problemă care reiesă din creșterea costului la resursele energetice este reducerea producerii, industriei și economiei. Nu merge vorba despre consumul populaţiei. Chiar şi în Ucraina, care importă gaz din Rusia, către populația se furnizează gaze locale la un preț mai mic decât cel de import. Problema rămîne doar la nivel de guvern și industrie, dar nu la nivelul consumului pentru scopuri casnice.

Mai sus au fost prezentate date care arată că consumul în sectorul industrial se reduce iar pentru scopuri interne este în creștere. Acest lucru înseamnă că greutatea principală a creșterilor de prețuri suport cetățeni. Și totul ar fi bine dacă noi am avea posibilitatea de achitat facturile. Însă, cu salariul mediu de 3477 lei sau pensie de 920 lei, această povară devine copleșitoare.

Și aici apare întrebarea: De ce, dacă puterea de cumpărare scade în fiecare an, crește consumul?

Mai sus a fost menţionată explicația Ministerului Economiei, care face trimitere la situația demografică nefavorabilă, cu ce categoric nu sunt de acord.

Un bun exemplu pentru a argumenta punctul meu de vedere, poate servi declaraţie primarului general, Dorin Chirtoacă, privind condiţiile drumurilor. El a afirmat: „Un om cât are un termen de exploatare? Întrebare şi către jurnalişti. Eu aş avea un termen de 60-70 de ani, dă Doamne să ajung. Dar deja de pe acum simt că îmbătrânesc. Unele drumuri sunt mai bătrâne decât mine, au câte 30-40 de ani, având termenul de exploatare de 10 ani. Cum vrem noi ca ele să ţină, cât?”.

Aici se află problema principală a sectorului energetic – pierderi de căldură, ca urmare a uzurii fondului de locuințe.

Pierderi de căldură – o problemă majoră a timpului nostru. Puțini oameni știu că sursa lor cea mai mare este consumul activ al clădirilor. În ceea ce privește consumul de energie îi depăşim de trei ori pe vecinii europeni. Principalul motiv – utilizarea ineficientă a energiei. Pentru ca energia să fie folosită mai eficient în timpul încălzirii clădirii ar trebui să fie prevăzuţi o serie de factori. O atenție deosebită ar trebui acordată modelelor de geamuri, nivelului de performanță termică a clădirii în sine, capacităţii de a controla sistemele de încălzire. Problemele care sunt create de pierderi de căldură pot fi rezolvate doar atunci când sunt abordate complex. Pentru aceasta nu este suficient de a dezvolta și de a îmbunătăți cadrul de reglementare a construcțiilor. Este important de a controla procesul şi de a inspecta periodic clădiri.

O dată la cinci ani este necesar de verificat clădiri. Pierderile de căldură puternice sunt înregistrate în casele vechi din panouri, care au fost construite aproximativ treizeci de ani în urmă. În aceste construcţii consumul de căldură este mai mare de 2-3 ori decât norma. Despre eficiența energetică în astfel de situații nu se poate vorbi. După cum arată practica, un audit energetic poate ajuta la rezolvarea problemei economisirii energiei termice. Dar pentru ca situația să iasă din impas într-adevăr, avem nevoie de o atitudine serioasă a proprietarilor însăşi. Din păcate, nu toată lumea înțelege de ce aceste studii sunt importante, în timpul căror în pașaportul energetic sunt înscrise datele energetice reale. Cele mai multe companii nu sunt obligate să efectueze un audit energetic.

Anume uzura reţelilor de distribuţie şi a fondului locativ conduce la o creștere a consumului și pierderilor de sute de milioane de dolari anual, care sunt achitate de consumatori. Guvernul nu a luat nici o măsură reală pentru a schimba situația, stabilind doar planuri în documentele oficiale. Astfel, conform Strategiei energetice pînă în anul 2030 priorităţile  sînt următoarele: întărirea bidirecţională a conexiunilor de transport pentru consolidarea statutului de ţară de tranzit pentru energia electrică şi gazele naturale, consolidarea şi valorificarea comercială deplină a capacităţii interne de generare a energiei electrice.

Din 2013 pînă în anul 2020 sunt aşteptate primele rezultate de la modificări nu atît de costisitoare care sunt legate de eficienţa energetică pentru micşorarea consumului de energie cu 20% pînă în anul 2020 şi creşterea producerii electroenergiei prin utilizarea surselor de energie regenarbile.

Strategia prevede majorarea capacităţilor interne de producere a energiei electrice cu 800 MW către anul 2020 şi cu 200 MW pînă în 2030.

În domeniul specific al eficienţei energetice sunt preconizate reducerea pierderilor în reţelele de transport şi de distribuţie cu pînă la 11% în 2020 (pînă la 13% în 2015) pentru energie electrică, cu 39% în 2020 (cu 20% în 2015) pentru gaze naturale şi cu 5% în 2020 (cu 2 % în 2015) pentru energie termică, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (comparativ cu 1990) cu 25% în 2020.

Obiective la fel de ambițioase au fost stabilite în documentele anterioare, dar datele statistice arată că de la an la an pierderi, și, prin urmare consumul, sunt în creștere.

Un alt aspect important care ar putea ajuta la rezolvarea problemelor este promovarea utilizării surselor regenerabile de energie. Este de remarcat faptul că aici situația este mult mai bună. Guvernul a recunoscut importanța noilor tehnologii și, pentru moment, există un număr destul de mare de proiecte care sunt sponsorizate de către partenerii internaționali, precum și din buget, și au ca scop promovarea utilizării metodelor noi care pot reduce costurile și salva mediul înconjurător. Printre proiectele putem menţiona:

– „Energie şi Biomasă în Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană şi PNUD Moldova;

– Programul MoSEFF (Moldovan Sustainable Energy Financing Facility), finanţat de BERD;

– Investiţii comune a Guvernului şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei în producerea agregatelor eoliene;

– Uzină de producere a biogazului din tescovină rezultat după prelucrarea sfeclei de zahăr din Drochia.

De asemenea, de remarcat este faptul că în fiecare an mai multe persoane trec la surse de energie regenerabilă şi dotează casele lor cu cele mai recente tehnologii, ce permite să nu mai achite plata pentru gaz și energie electrică.

Conform Strategiei energetice a Moldovei pînă în anul 2030, este preconizată asigurarea ponderii producţiei anuale de energie electrică din surse de energie regenerabile de 10% în 2020 şi de 15% către anul 2030.

Soluţii

Rezolvarea problemei pierderilor de energie nu este chiar una simplă. Dar este întotdeauna necesar să începem de undeva, altfel nu o să obținem rezultate niciodată. Este important să înțelegem că problema poate fi rezolvată prin implementarea unui set complex de măsuri puse în aplicare și acceptate de către toate instituţiile guvernamentale și straturi sociale. Cu alte cuvinte, de soluționarea problemei ar trebui să se ocupe nu doar autorităţile publice centrale și locale, dar și consumatorii finali.

Dacă analizăm rezolvarea problemei din punctul de vedere al consumatorului, în primul rînd este necesar de adoptat noi tehnologii, de învins frica și de a afla cît mai multe cu privire la beneficiile și investițiile necesare. Există un număr mare de companii și proiecte care oferă consultanță în domeniul energiei regenerabile, materialelor izolatoare de construcție pentru podele și pereți, materialelor pentru izolarea termică a pereților și tavanelor. În internet există programe speciale, care nu necesită plată pentru a vă ajuta să calculaţi pierderi de căldură și economiile potențiale atunci când se utilizează anumite mijloace de conservare a energiei. Aveți posibilitatea să mergeţi la consultări cu experți care pot oferi nişte sfaturi privind cele mai bune echipamente si materiale la cele mai bune preţuri, ceia ce va ajuta să economisiți bani pe facturile în termen lung.

Consider, că în primul rând soluția acestei probleme se află în noi. Noi, tineri, trebuie să devenim acea forță care crede altfel și este capabilă să adopte și să pună în aplicare noi tehnologii care ne vor duce la un nivel de trai cu totul nou. Cu cât mai repede vom face acest lucru, cu cît mai repede o să înțelegem că tehnologiile de economisire a energiei și sursele regenerabile de energie nu sunt un «science-fiction», cu atît mai repede vom fi capabili să economisim pe facturile și mai repede o să atingem independența energetică.

În ceea ce ţine de stat, toate soluţiile au fost găsite și descrise în sute de mii de pagini a diferitor proiecte, acorduri, strategii și reglementări. Singurul lucru care a rămas de făcut este să se treacă la acțiuni. Este necesar de controlat strict procesul de implementare și executare a totului ce de ani de zile a fost calculat și argumentat pe hârtie. Nu este necesar să re-inventăm bicicleta și să descoperim America. În alte țări, eficiența energetică și energia regenerabilă este ceva obişnuit, cum în Republica Moldova – gaz rusesc sau energie electrică din Ucraina.

Autoritățile administrative centrale şi cele locale cu sprijinul partenerilor internaționali ar trebui să aibă o abordare responsabilă faţa de implemetarea obiectivelor descrise în diferite strategii de dezvoltare a Republicii Moldova. Anume atunci vom avea posibilitate să devenim cu adevărat independenți, să reducem consumul de energie și să ridicăm condiţiile de trai la un nivel cu totul nou.

Frank Crane a spus: „Responsabilitatea – aceasta este ceea de ce oamenii se tem cel mai mult. Cu toate acestea, acest lucru este exact ceea ce ne ajută să creștem în această lume.”

Sper ca politicienilor, și nouă înșine, o să ajungă responsabilitate pentru ca să începem acum să construim un viitor mai bun.

Bibliografie

1. Жак Сапир, «Энергобезопасность как всеобщее благо»
2. Энергетическая стратегия Республики Молдова до 2030 года
3. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=330049&lang=2
4. http://www.mec.gov.md/files/document/SNDM_2020_Energie.pdf
5. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=328010&lang=2
6. Беляев В. М., Ивашин В. В., «Основы энергосбережения: Учебно-методический комплекс», Мн.: Изд-во МИУ, 2004.
7. С. М. Трембицкий, «Энерго-и ресурсосбережение в заводской и строительной технологии изготовления железобетонных изделий и конструкций», ОАО «Издательство «СТРОЙИЗДАТ», 2004.
8. Фокин В. М., «Основы энергосбережения и энергоаудита», 2006.
9. Национальное Бюро Статистики
10. ANRE RM

Comentarii