LA RAPORTUL ANUAL AL BĂNCII NAŢIONALE A MOLDOVEI

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Importanţa acestei instituții este condiţionată de funcţiile pe care le realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare. Astfel, art. 4 prevede că: “Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor”.  Tot aici este indicat că Banca Centrală ”promovează şi menţine sistemul financiar”.

În afară de cele menţionate, conform stipulărilor articolului 5, BNM “stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară în stat,  supraveghează şi reglementează activitatea instituţiilor financiare, efectuează reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova”.

În consecinţă, de corectitudinea cu care Banca Centrală îşi realizează funcţiile, adică de gradul de eficienţă cu care aceasta realizează reglementarea pieţei financiare şi supravegherea sistemului bancar, depinde, în mare parte, situaţia în economie şi, respectiv, în sfera socială.
Fiind imposibil de a aborda toate aspectele acestui domeniu, permiteţi-mi să evidenţiez doar unele probleme de importanţă majoră pentru economie şi ţară în general.

1. Problema inflaţiei.
Conform situaţiei la sfârșitul anului 2012, rata inflaţiei a constituit 4,1%, ceea ce, în principiu, se încadrează în obiectele BNM (5% +/- 1,5 p.p.). Totuşi, stimaţi deputaţi, analiza efectuată de noi, apropo acest lucru este recunoscut şi de Banca Naţională, indică caracterul artificial al acestui nivel. Ce am în vedere?

La finele anului 2011 – începutul anului 2012, în declaraţiile cu privire la inflaţie, BNM informează societatea şi Guvernul că, în anul 2012, din motive cunoscute, dinamica preţurilor va fi influenţată de factorii deflaţionişti. Ca rezultat, Banca Centrală prognoza o reducere substanţială a inflaţiei. În acest caz, reducerea inflaţiei a fost de fapt rezultatul reducerii cererii externe, şi nu rezultatul modernizării economiei.

În această situaţie, Guvernul este obligat să promoveze politici corespunzătoare, orientate spre stimularea cererii interne, în primul rînd Politica Fiscală. În realitate, Guvernul a procedat vice-versa, adică Politica Fiscală, elaborată pentru anul 2012, a avut un caracter depresiv și nu stimulator. Politica era nu doar demotivantă  pentru activităţile de antreprenoriat, deci şi pentru cerere, ci şi blocantă pentru orice iniţiativă economică, ceea ce nu putea trece fără urmări pentru situaţia economică şi inflaţie.
Dacă, în decembrie, 2011, inflaţia anuală constituia 7,8%, deja în martie acest indicator a a atins nivelul de 5,4%, iar în aprilie – 4,7%. Prognozele efectuate de Banca Naţională a Moldovei indicau că, la începutul verii, rata inflaţiei anuale se putea cifra sub zero, acest lucru fiind fatal pentru producătorii moldoveni şi pentru economia autohtonă în general.

În situația creată, BNM a decis efectuarea unei emisiuni în forma de cumpărarea  valutei pe piaţa internă. În luna mai BNM a cumpărat 1 mln. dolari SUA, în iunie şi iulie – 20,3 şi, respectiv, 31,5 mln. dolari SUA. Total, în perioada mai-septembrie a anului trecut, au fost cumpărați peste 240 mln. dolari SUA, corespunzător fiind emiși  în circulație peste 3 mlrd. lei. Cea mai mare parte a acestei sume a fost imediat transformată în numerar, astfel numerarul a crescut de la 10,8 pînă la 12,8 mlrd.

La fel de firesc este faptul că, după reducerea, în mai, a inflaţiei pînă la nivelul de 4,1%, iar în iunie până la 3,7%, la începutul lui septembrie rata acesteia a crescut din nou până la 4,9%, adică, practic, până la mărimea obiectivului BNM! Un moment ce merită a fi accentuat: după minimizarea cumpărărilor de valută, în octombrie şi noiembrie, rata inflaţiei a scăzut din nou – pentru început până la 3,9%, mai apoi până la 3,7%. BNM s-a văzut din nou impusă să majoreze cumpărarea valutei de pe piața internă în luna decembrie, până la 47 mln. dolari SUA. Astfel, conform situaţiei la sfârșitul anului, rata inflaţiei anuale a constituit 4,1% adică nivelul preconizat. Obiectivul BNM a fost realizat!!!

Cu ce ne-am ales în consecinţă? Sensul acestor manipulări este următorul – dacă Guvernul, nu crează condiţii pentru  creştere economică, nu stimulează cererea, banii sunt oferiţi de Banca Naţională, fără a pune în pericol realizarea propriilor scopuri privind nivelul inflației. Da, stimaţi domni deputaţi, obiectele BNM privind inflaţia au fost realizate, dar ce beneficii au obținut cetățenii şi domeniul businessului?

Or, preţurile la anumite produse au depăşit în mod substanţial nivelul inflaţiei, inclusiv produse de importanţă socială. Astfel, la carne, creşterea preţurilor medii anuale în dependenţă de tip, a constituit 8-15%, legume – pînă la 40%, ouă – 48%, tarifele pentru serviciile comunale s-au majorat în medie cu 11%,  iar pentru gazele naturale şi căldură, în lunile de iarnă, la începutul anului, cu 40 şi, respectiv, 43 la sută.

Prin urmare, măsurile întreprinse de BNM în scopul reglementării inflaţiei au contribuit la menţinerea acesteia în limitele preconizate, dar au fost inutile pentru populaţie. ESTE O OBIECŢIE NU DOAR LA ADRESA BNM, de fapt NU ATÎT LA ADRESA BNM, CÎT LA ADRESA GUVERNULUI MOLDOVEI!!!

Cele menționate anterior, dar și multe alte subiecte, impun necesitatea coordonării stricte a acțiunilor BNM şi Guvernului. În acest context este necesar de a reveni la practica anterioară privind şedinţele comune ale blocului economic al Guvernului, prezidate de ministrul Economiei, şedinţele Comitetului pentru Lichiditate, care a fost creat cu 5 ani în urmă etc.

2. Creditarea economiei.
Creditarea economiei reprezintă una din funcţiile de bază ale sistemului bancar. Această funcție devine deosebit de actuală în condiţiile cînd agenţii economici se confruntă cu probleme serioase, care nu depind de ei.

Care este situaţia în acest domeniu? Nu este deloc simplă. Tot anul BNM a declarat despre  creşterea continuă a creditării economiei, afirmație care parțial corespunde realității. În anul 2012, soldul creditelor acordate sa majorat cu 16%, inclusiv în MDL – cu 20% şi în valută străină – cu 11%.

În Raportul discutat se menţionează, că această creştere semnificativă a fost condiţionată de condiţiile favorabile pentru obţinerea creditelor, şi anume de reducerea dobânzilor. Totuşi, stimaţi deputaţi, volumul creditelor noi, adică creditarea în sine, în anul 2012, s-a redus cu 10%, inclusiv creditele în MDL au înregistrat o creştere de 4,8%, iar cele în valută – o reducere cu 29,9%. (În Raport este indicată reducerea cu 26,6%, dar această reducere este în MDL, iar în USD reducerea constituie  29,9%).  Deci, care este efectul reducerii dobînzilor?!

Această diferenţă în cifre are o explicaţie simplă – spre deosebire de anul precedent, în anul 2012 a avut loc o diminuare bruscă a rambursării creditelor acordate anterior. După calculele noastre, această diminuare a constituit 7,4% la creditele acordate în MDL, şi 25% – la creditele în valută străină. Evident, nerambursarea creditelor nu putea să nu afecteze caracteristicile calitative ale sistemului bancar.
Astfel, în pofida declaraţiilor privind creşterea creditării, în anul 2012, în realitate a avut loc o scădere a acesteia.

3. Dobânzile la credite.
În Raport se menţionează că, începând cu decembrie 2011, până în martie, 2012, BNM a redus cu mai mult de două ori rata de bază. În acest mod, regulatorul principal al pieţei monetare transmitea pieţei semnale precum că nu se preconizează, într-o perspectivă pe termen scurt şi  mediu, pericole de creştere a inflaţiei. Obiectivul urmărit este unul – stimularea băncilor comerciale de a reduce mai activ dobânzile la credite.

Totuşi, băncile comerciale au avut o reacţie inadecvată la aceste semnale. Da, dobânzile la credite au scăzut, dar numai cu 1 p.p. sau cu 7,2% – în MDL, şi cu 0,5 p.p. sau cu 5,4% – în valută străină. Totodată, rata reală a dobânzii a crescut!!! Astfel, rata reală a dobânzilor la credite în MDL a crescut de la 6,7% pînă la 8,7%,  pe când în anul 2011 a fost în descreştere (de la 8,9% pînă la 6,7%).

Situaţia în cauză se explică prin faptul că băncile comerciale, la determinarea politici privind rata dobînzilor, se orientează nu doar şi nu atît spre inflaţie, ci spre riscurile creditare, iar aceste riscuri, în condiţiile instabilităţii economice şi politice din ultimii ani, continuă să fie majore.

Guvernarea trebuie să înţeleagă că cel mai sigur argument pentru scăderea continuă a ratelor dobânzii este stabilitatea economiei, previzibilitatea şi raţionalitatea politicilor de stat. Fără aceasta nu vom avea o creştere economică.

4. Caracteristicile calitative ale sistemului bancar.
După cum am menţionat deja, în rezultatul agravării situaţiei economice în ţară, a avut loc scăderea rambursării creditelor acordate anterior, ca consecință a nerambursării creditelor, s-a produs o degradare semnificativă a indicatorilor calitativi ai sistemului bancar. Astfel, cota creditelor nefavorabile, în total portofoliu de credite, s-a majorat cu aproximativ 4 p.p., constituind 14,5%, calitatea portofoliului de credite – de la 7 pînă la 10,7% (cu cît acest indicator este mai înalt, cu atît calitatea este mai proastă), rentabilitatea activelor – de la 1,8 pînă la 1,1%, iar indicele eficienței  – de la 179 pînă la 117%.

Degradarea indicatorilor sistemului bancar are un caracter simptomatic. Pe de o parte, ea indică asupra legăturii sale inseparabile cu sectorul real al economiei, iar pe de altă parte asupra faptului că lipsa, din partea Guvernului, a unor acţiuni concrete și reale pentru asigurarea creşterii economice, are un efect de boomerang asupra sectorului financiar al ţării cu toate consecinţele.

5. Investiţiile străine.
Stimaţi deputaţi! BNM este nu doar un regulator monetar, ci şi un organ responsabil de elaborarea Balanţei de Plăţi a ţării. După cum ştim, în Balanţa de Plăţi sînt reflectate toate operațiunile financiar-economice ale Republicii Moldova cu restul lumii. Din cauză imposibilităţii de a aborda toate aspectele acestui document, le vom aborda doar pe cele esenţiale, şi anume dinamica investiţiilor străine directe şi creşterea datoriei externe.

În anul 2012, afluxul de investiţii străine directe s-a redus cu 43%. În raport cu PIB, acesta s-a situat la un nivel minim record după anul 1995 – 2,2% atunci cînd în 2009 (anul de criză) – 2,7% din PIB. Volumul total al afluxului investiţiilor a fost chiar cu 10 la sută sub cel înregistrat în anul 2009, cînd criza economică mondială era la apogeu.
În orice caz, o astfel de situaţie în domeniul investiţiilor străine reconfirmă faptul că situaţia creată în Republica Moldova nu este atractivă pentru investitorii străini.

Şi, pe final, datoria externă a ţării. Datele Balanţei de Plăţi indică clar asupra împovărării Moldovei cu datorii enorme, fără careva alternative din punct de vedere al dezvoltării şi modernizării economiei.

În perioada guvernării AIE, datoria publică externă a crescut cu mai mult de 800 mln. dolari SUA sau cu 85%. În raport cu volumul PIB, aceasta a crescut de la 18%, în vara anului 2009, pînă la 24% la finele anului 2012.

Datoria externă totală a ţării a crescut cu mai mult de 2 mlrd. dolari SUA (cu 50%), iar în raport cu volumul PIB – de la 75 pînă la 85%. Trebuie să menționez, că volumele impresionante ale împrumuturilor străine nu au generat nici modernizarea economiei şi infrastructurii, nici creşterea nivelului de trai al cetăţenilor noştri.

În final aş dori să mai subliniez o dată în plus că, chiar dacă banca centrală a țării este o instituiție publică autonomă, performanţa acţiunilor acesteia, eficienţa funcţionării sistemului bancar, este în mod inevitabil influenţată de politica promovată de Guvern şi de activitatea legislativă a Parlamentului. De gradul de coordonare şi argumentare a acţiunilor puterii legislative, executive şi monetare va depinde în mare parte situaţia economică, şi calitatea vieţii cetăţenilor noştri.

Încheindu-mi alocuţiunea, voi exprima cuvinte de mulţumire – dle Guvernator, vă mulţumim! Raportul BNM, în principiu, a demonstrat încă odată în plus ineficienţa Guvernului şi incapacitatea acestuia de a guverna, în condiţii complicate, cînd este necesar de a manifesta profesionism şi responsabilitate civică! Practic în toate problemele existente în sistemul bancar se face observată amprenta Guvernului.

Sunt conştient de faptul că s-a redus cererea externă din partea Uniunii Europene. Recunosc că seceta a afectat puternic agricultura! Dar nu pot înţelege motivul pentru care Guvernul, prin politicile sale, nu a susţinut, în aceste condiţii dificile, businessului autohton! De ce a lipsit o politică externă raţională şi pragmatică?! Din care motiv, împotmolindu-se în corupţie, Guvernul nu a folosit în beneficiul economiei ţării creditele de milioane, obţinute în ultimii ani?!

Sînt convins, în cazul în care Guvernul ar fi procedat în alt mod, rezultatele în sistemul bancar ar fi fost şi ele altele.

Comentarii

Igor Dodon

Igor Dodon

-Deputat, preşedintele Partidului Socialiştilor- Date personale: Data naşterii: 18 februarie 1975 Lucrări Ştiinţifice: Articole ştiinţifice în revistele ştiinţifice. Programe pentru disciplinele de specialitate în cadrul ULIM şi IMI....

Ultimele articole