Investiţii, tehnologii şi mentalitate europeană pe piaţa zahărului din Moldova

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Două fabrici duse la insolvabilitate de comunişti au fost relansate

Piaţa zahărului din Republica Moldova a fost mereu un teren atractiv pentru investitorii străini. Asta pentru că, în pofida oricăror condiţii meteorologice, sfecla de zahăr rămâne una din culturile cu cea mai înaltă rentabilitate a gospodăriilor agricole din Republica Moldova. În anii buni, rentabilitatea atinge indicele de 40%, iar nivelul record, înregistrat acum cîţiva ani în unele localităţi, a fost de 60 la sută – egală cu cea europeană. Asigurarea unei asemenea rentabilităţi nu a venit de la sine, ci a fost posibilă graţie aplicării tehnologiilor moderne de creştere a acestei culturi strategice pentru agrocultura autohtonă, fapt care contribuie la dezvoltarea gospiodăriilor agricole din Moldova care se ocupă de creşterea sfeclei, dar şi la conturarea unei pieţe de zahăr funcţionale, previzibile, relativ stabile.

Odată cu venirea pe piaţa din Moldova a Întreprinderii Mixte moldo-germane “Sudzuecker-Moldova” SA, s-a dat startul unui proces amplu de aplicare a tehnologiilor şi a tehnicii avansate în domeniul producerii zahărului. Cel mai recent şi unul din cele mai de anvergură proiecte în acest sens a constiuit lansarea primei fabrici de producere a biogazului din borhot de sfeclă de zahăr, pe baza Fabricii de Zahăr din or. Drochia. Pentru construcţia acesteia investitorul german a alocat 7,5 milioane de euro, bani pe care speră că-i recupereze timp de 6 ani. Capacitatea acestei întreprinderi unice este de 7,5 milioane de metri cubi pe an, volum care îi va permite să asigure până la 15% din resursele energetice consumate de fabrica de zahăr. Potrivit directorului tehnic al companiei Sudzucker-Moldova Richard Dandar, datorită producţiei de biogaz propriu compania îşi va reduce necesităţile de gaz la fabrica de zahăr din Drochia, iar în perioada dintre sezoanele de producere energia electrică produsă pe biogaz, va ajunge parţial şi în sistemul energetic naţional. Astfel, proiectul se înscrie în strategia guvernamentală „Moldova-2020”, care prevede că pînă în anul 2020 ţara noastră va produce pînă la 20 la sută de energie din resursele de altenrativă. „Este un eveniment important. În Moldova vor parveni noi tehnologii moderne şi ţara va deveni mai puţin dependentă de gazul livrat”, a remarcat cu acest prilej Matthias Meyer, Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova.

Prima fabrică de producere a biogazului din borhot a devenit şi un prim pas concret pe calea reducerii consumului de gaz natural de către ţara noastră, fiind un exemplu bun cum o ţară europeană – un investitor concret – poate ajuta Moldova la stabilitatea dezvoltării energetice, la reducerea dependenţei de resursele importate, dar şi să scape treptat de presiunea din exterior asupra ţării.
Un alt investitor european cu renume în ramura zahărului din Moldova a devenit acum doi ani compania poloneză Krajowa Spolka Cukrowa, unul din cei mai mari producători de zahăr din această ţară şi un actor puternic al industriei respective la nivel european. Capitalul majoritar al companiei aparţine statului polonez. Graţie investiţiei sale, a fost posibilă redeschiderea Fabricii de Zahăr din Cupcini, raionul Edineţ.

Pînă a fi cumpărată de polonezi, Fabrica din Cupcini s-a aflat în proprietatea companiei ruseşti „Marr Sugar”. Aceasta, administrată fiind de familia Safin din Federaţia Rusă, „mîngîiată” de puterea comunistă, a avut în proprietate şi o altă fabrică de zahăr – cea mai tînără şi modernă pe atunci – Fabrica din Glodeni. Ambele au fost duse la insolvabilitate. Sub pretextul investiţiilor în dezvoltarea întreprinderilor, în achiziţionarea materiei prime, în afara ţării au fost scoase sute de milioane destinate fabricilor, pe cînd acestea duceau o existenţă mizerabilă. Procesele de judecată cu creditorii şi colectivele de muncă au durat ani în şir.

Reabilitarea Fabricii de Zahăr din Cupcini, graţie injecţiei de capital polonez, a fost un colac de salvare pentru întreaga localitate, avînd în vedere faptul că pe timpuri aceasta asigura circa 70% din încasările în bugetul oraşului Cupcini, nemaivorbind de faptul că fabrica este principalul angajator pentru populaţia din zonă. Mai mult, în persoana investitorului polonez banca comercială, unde a fost gajată fabrica de zahăr, a găsit un cumpărător solid, reuşind să scape de acest balast practic nelichid şi, astfel, îmbunăţindu-şi calitatea portofoliului de credit.

Celălalt operator mare de pe piaţa zahărului din Republica Moldova – „Suedzucker-Moldova” a avut o reacţie civilizată asupra extinderii concurenţei pe piaţă, tratînd Krajowa Spolka Cukrowa drept un „investitor occidental civilizat, care operează în cadrul juridic, iar o concurenţă sănătoasă va fi benefică pentru piaţa moldovenească a zahărului”.
Compania poloneză intenţionează să investească în dezvoltarea fabricii de zahăr din Cupcini circa 20 milioane de Euro. Obiectivul prioritar este extinderea zonei de cultivare a materiei prime – sfeclei de zahăr. În urma investiţiei în întreprinderea din or. Cupcini, Polonia a ajuns deja în topul celor 10 cei mai mari investitori în economia Republicii Moldova.
Noua companie a devenit cel de-al treilea participant mare pe piaţa zahărului din Moldova, după întreprinderea moldo-germană „Südzucker Moldova”, care deţine fabricile de zahăr din Făleşti şi Drochia, şi „MAGT-Vest”, aceasta avînd în proprietate fabricile de zahăr din Donduşeni şi Glodeni.

Dialogul dintre cele trei companii poate servi drept exemplu de comportament civilizat european dintre concurenţii din alte domenii ale economiei naţionale. Toate trei fac parte din Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova, beneficiind în mod egal de apărărarea drepturilor şi intereselor sale, de soluţionarea problemelor de consolidare a bazei de materie primă, şi, foarte important – de consolidarea poziţiilor pe pieţele interne şi externe.

Concurenţa regională acerbă impune o asemenea poziţie consolidată, or pieţele celor mai mari producători de zahăr din regiune – din Federaţia Rusă – sînt protejate prin intermediul unor mecanisme naţionale foarte rigide, care nu permit intrarea excesivă a producţiei străine, chiar în condiţiile unei roade eventual eşuate aici. Mai mult, a fost creată Asociaţia Producătorilor de Zahăr din Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, care a lăsat să se înţeleagă foarte clar că nu este predispusă să accepte zahărul din Republica Moldova şi că mai curînd va agrea majorarea preţului intern la zahăr decît va importa producţia moldovenească. În acelaşi timp, piaţa din Moldova este încă vulnerabilă la pericolul invaziei zahărului din trestie, ceea ce poate ruina întreg complexul sfeclei şi zahărului. În asemenea condiţii experienţa, tehnologiile, capitalul investitorilor europeni cu tradiţii şi autoritate pe plan european, reprezintă pentru ţara noastră baza unei funcţionări stabile, transparente şi productive a pieţei zahărului din Moldova.

Comentarii