România în faţa unui nou pact social-politic: ReUnirea cu Republica Moldova printre obiective

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Pe 21 iunie 1995, toate partidele parlamentare din România, prin reprezentanţii lor politici, s-au întâlnit la Snagov şi au decis ca Integrarea în Uniunea Europeană şi în spaţiul de securitate NATO să devină o prioritate naţională.

Şedinţa a fost binenţeles una cu uşile închise şi în public informaţia a parvenit după ce procesul s-a finalizat.

Din acel moment, indiferent cine a fost la guvernare, obiectivul stabilit şi strategia au fost urmărite cu consecvenţă, indiferent de contradicţiile şi bătăliile politice.

După ce în ultimii ani Direcţia Naţională Anticorupţie împreună cu Serviciul Român de Informaţii au destructurat încrengătura mafiotă care exista la vârful statului, România se pregăteşte să se redefinească ca şi stat şi să îşi definească clar obiectivele de politică externă şi internă, toate bazate pe interesul naţional, pe interesul cetăţeanului român, pe interesul neamului românesc.

În acest sens, în spaţiul public din România s-a discutat din ce în ce mai serios despre următorul obiectiv strategic al ţării noastre: Reunirea cu Republica Moldova, propunere lansată de societatea civilă şi mediul academic, preluată de mediul politic prin vocea preşedintelui, a primului ministru şi a parlamentarilor români.

În acest moment pentru ţara noastră s-a găsit înţelegerea ca cele două partide importante din parlament să se retragă din actul guvernării pentru a lăsa locul unui guvern tehnocrat susţinut de toate forţele politice. Acest lucru s-a întâmplat. Este vorba însă de aceeaşi nouă înţelegere, pe modelul actului de la Snagov, în care partidele importante au convenit la o schimbare asumată de strategie, la o resetare în care interesul cetăţeanului să fie pus pe primul loc.

Unirea cu Republica Moldova este un episod deja decis la Vest de Prut, rămânând ca pâna la finele actualului mandat de guvern şi strategia să fie în clar conturată, astfel încât până în 2018 principala cerere a societăţii civile să fie îndeplinită în cadrul acestui nou parteneriat dintre societatea civilă şi clasa politică.

Vor reuşi forţe ostile acestei idei să blocheze de la Est de Prut acest proces? Puţin probabil având în vedere aderenţa din ce în ce mai mare a cetăţenilor la ideea unionistă, completată de ura viscerală faţă de tot ceea ce înseamnă clasă politică moldovenească. Indiferent de etnie, cetăţenii din al doilea stat românesc se simt trădaţi şi singura lor speranţă nu mai poate veni decât de la Bucureşti. Rusia nu are nici interesul şi nici dorinţa de a bloca un astfel de proces, cu atât mai mult cu cât doreşte să arate înţelegere şi deschidere spre noi parteneriate.

Pentru corecta înţelegere: Reunificarea se va face fără regiunea transnistreană, urmând ca aceasta să îşi decidă de una singură viitorul, fie că el va fi alături de România, de Ucraina sau va merge în continuare pe aceeaşi linie. România extinsă pe Nistru va avea cu adevărat puterea de a se îngriji de cetăţenii săi de dincolo de graniţă.

Ideea Unionistă este acum foarte clar conturată într-un obiectiv cu o dată fixă: 1 decembrie 2018. Până la acest termen procesul se va finaliza. Cum? Foarte simplu: printr-un referendum popular în care românii de pe cele două maluri ale Prutului să îşi decidă singuri soarta, dar asta în urma unei bune informări, a unei corecte abordări, iar pentru acest lucru este nevoie ca cel puţin un an spaţiul media din Republica Moldova să fie deschis către România. Primii paşi par a fi făcuţi, iar alţii cu mult mai importanţi se vor face anul viitor prin Unificarea spaţiului informaţional.

Vă e frică de referendum? Nu ar trebui pentru că avem câteva pagini de istorie pe care trebuie să le închidem în mod civilizat, iar libera alegere este singura posibilitate. Apoi aveţi încrederea că realitatea este cu mult mai bună decât o prezintă orice sondaj.

Reunirea cu Republica Moldova este doar o componentă a noului obiectiv de ţară, cel mai important, dar nu singurul. Concomitent se pregăteşte reaşezarea politică, schimbarea generaţiilor şi îmbunătăţirea aparatului de stat.

Comentarii

Marius Dorin Lulea

Marius Dorin Lulea

– Istoric şi specialist pe probleme de geopolitică regională, preşedinte al Centrului pentru Cultură, Istorie şi Educaţie – Sunt militant activ pentru consolidarea democraţiei din Republica Moldova, apărarea drepturilor omului şi a creşt...

Ultimele articole