Deputat român:Dacă aş fi preşedinte, în 3 ani aş realiza unirea cu Basarabia

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Iată un interviu care arată interesul crescut al clasei politice de la București față de problema existenței unui singur stat românesc și la dreapta, și la stânga Prutului.

Ninel Peia este deputat PSD, membru al Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Parlamentul României. După cum bine se vede acesta este alături de grupul care formează astăzi puterea în România lucru care arată faptul că nimic nu s-a schimbat în abordarea politică.

Faptul că s-a trecut la declarații politice directe arată o creștere a responsabilității față de acest subiect, care în România este pus sub presiunea societății civile.

Cum în politică nimic nu este întâmplător…

Reporter: Vedeţi posibilă o reunificare a României cu Republica Moldova pe modelul european al celor două Germanii sau credeţi că aserţiunea preşedintelui Băsescu, conform căreia unirea cu Moldova se va face prin integrarea acesteia în Uniunea Europeană, este varianta cea mai sigură?

Ninel PeiaPărerea președintelui Băsescu în acest caz se înscrie într-un curent diplomatic ce poate fi definit ca fiind ”politic corect”. Un discurs menit să nu deranjeze pe nimeni, cu atât mai puțin linia adoptată de UE și pe care ne-am însușit-o. Acest tip de discurs se referă la țări ca la niște entități statale, nu și ca la niște națiuni. Fără doar și poate, o abordare elegantă care nu ține cont de specificul fiecărei probleme în parte. În cazul nostru, fie și numai perpetuarea orală, spre exemplu, a existenței a două limbi, un românească și alta moldovenească, aparține unei perioade istorice revolute, când granițele se trăgeau cu baioneta. Din aceeași rădăcină, politicieni cu minți înnecate în minciuni deja demonstrate, continuă să încerce să-i convingă pe alții că pot crește două tulpini, una de stejar, alta de castan. Eu cred că modelul reîntregirii va fi mult mai aproape de cel german, indiferent dacă se va face sub stindardul UE sau nu. Cum puteți crede că, dacă UE va îngloba și Moldova, ar mai putea exista două state românești în fapt? Poate vor mai dăinui două administrații, și asta pe termen scurt, dacă nu foarte scurt, dar eu cred că vom asista la manifestații populare uriașe care vor duce la o nouă și trainică unire.

Reporter: Când ne putem aştepta cel mai devreme?

Ninel Peia: Trebuie să spun că nu văd transpus în realitate acest deziderat mai devreme de 4-5 ani. Motivul este foarte simplu. Mai este încă nevoie de timp și de schimbări de abordare geopolitică și strategică care să garanteze un fapt deja cunoscut, acela că bătrânul continent nu își mai permite să găzduiască inamici, ci numai aliați. UE știe asta, Rusia începe să o înțeleagă: vecinii de nădejde sunt cea mai bună pavăză!

Reporter: Există o preocupare suficientă a partidelor politice şi a societăţii civile pe tema reunirii şi a integrării europene a Republicii Moldova?

Ninel Peia: Evident, nu. La noi încă circulă moda pusului batistei pe țambal. În plus, pentru politicienii noștri, a fi patriot este ceva de care se feresc ca de foc. Nu dă bine să fii patriot. Zilele acestea e bine să gândești european, dacă nu cumva global, la scara planetei. Lucru pe care numai câteva vârfuri și-l pot permite cu adevărat.  Pentru restul, sunt doar niște vorbe care, spuse la vreme, au utilitatea unei cravate bine asortate cu costumul din acea zi sau cu valoarea unei garoafe prinse la butonieră… Asta în timp ce numărul propriei populații scade îngrijorător, de parcă România ar fi vreun deșert nimicitor. Dacă societatea civilă încă mai mișcă, la nivel politic, acest subiect este, incorect, camuflat, pitit sau amânat sine die… E drept, la ce coeziune întâlnesc marile chestiuni ale neamului în clasa politică, e bine că măcar talpa țării refuză să considere Chișinăul drept capitala unei țări străine. Aici, regăsim o frântură din înțelepciunea istorică românească.

RepCredeţi că proiectul regionalizării ar trebui să ia în calcul şi o eventuală unire sau integrare în Uniunea Europeană a Republicii Moldova?

N.P.: Vizibil, poate nu chiar în primă fază, dar dacă se dorește construirea unei abordări durabile și de ansamblu, măcar pentru următorii 25 de ani, este un lucru inevitabil. Iarăși, responsabilitatea revine clasei politice de azi, a politicienilor care realizează întârzierea în care suntem față de continent, chiar și față de zona balcanică. A celor pentru care ceea ce s-a făcut în ultimii 23 de ani nu înseamnă decât prelungirea unei suferințe nedrepte. Revenind la întrebare, sincer, consider că ar fi absurdă ignorarea acestei chestiuni.

Rep: O eventuală redefinire a relaţiilor dintre România şi Rusia după decembrie 2014 ar putea schimba raportul actual dintre Republica Moldova şi România?

N.P.: Sincer, nu! În primul rând, dacă înțeleg bine întrebarea, această redefinire vă spun că ar trebui să vină dinspre Moscova spre România. Noi ne-am reiterat de prea multe ori disponibilitatea pentru recalibrarea relațiilor cu Rusia. Azi suntem prietenii Rusiei, iar Rusia trebuie să știe că prietenii din apropierea geografică îți pot fi și parteneri politici și economici de drum lung. În al doilea rând, afirmarea continuă a faptului că nu există două Românii cred că ar trebui reconsiderată ca și politică nezdruncinată de stat. Pe aceeși idee, poate ar trebui să privim mai atent către țările din jurul nostru și să învățăm să restituim neamului mândria de a fi român, această demnitate justificată de mai toată istoria patriei. Poate așa, cei care încă se mai cred moldoveni să realizeze ce au făcut bunicii lor și în numele cărui viitor.

Rep: Este chestiunea Transnistriei esenţială pentru securitatea regională şi a Uniunii Europene în general?

N.P.: Din nefericire cred că da. Mi-ar fi plăcut să pot spune, așa cum procedează mulți politicieni de azi, că acolo se află o infecție care trebuie ignorată. Ca și cum dacă nu ai vorbi de ea, hop, și-ar și înceta existența fizică. Nimic mai greșit. O problemă ignorată nu face altceva decât să își augmenteze capacitatea distructivă. Ia ignorați o infecție la masea! O fi bine? E drept, pe noi chestiunea Transnistriei ne afectează nu numai datorită apropierii fizice, ci mai ales celei sentimentale. Infecția se întărește în trupul patriei-mamă. Și acolo tot români de-ai noștri au de suferit. Pe de altă parte, atenție, nu trebuie nicicum subestimată capacitatea de monitorizare a UE…

Dacă, să spunem, aş fi preşedintele ţării, în 3 ani aş face toate eforturile pentru unirea cu Basarabia, iar în maxim un an aş renunţa pentru a pune din nou un Rege pe tron.

Rep: Apropo de  politica externă: cum vedeţi intensificarea relatilor turistice şi comerciale între România şi țări din Uniunea Europeană precum Anglia sau Irlanda?

N.P.: Ca Preşedinte al Grupului Parlamentar de Prietenie cu Republica Irlanda nu pot decât să vă declar, cu mâna pe inimă, că potențialul este mare. Încă nu îl pot cuantifica cu precizie, dar intânirile mele cu ambasadorul Irlandei indică un interes crescând pentru România. În zona turistică prevăd, și aici nu va fi mult de așteptat, un trend ascendent pentru mulți ani de zile. Cât despre relațiile comerciale, am informații precise că există un nucleu de inters clar, în plină expansiune pentru o intesificare a posibilităților investițiilor insulare in România. Aici, dacă mai sunteți interesați, poate voi reveni, după sârșitul anului, cu date concrete despre inițiative și demersuri astăzi în desfășurare. Cert este faptul că potențialul românesc a fost  redescoperit și se află în vizorul investitorilor de peste Canalul Mânecii.

Întreg articolul îl puteți vedea chiar aici.

 

 
http://credit-n.ru/zaymyi-next.html
http://credit-n.ru/zaymyi-next.html
http://credit-n.ru/zaymyi-next.html
http://credit-n.ru/zaymyi-next.html http://credit-n.ru/zaymyi-next.html
http://credit-n.ru/zaymyi-next.html

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Comentarii

Marius Dorin Lulea

Marius Dorin Lulea

- Istoric şi specialist pe probleme de geopolitică regională, preşedinte al Centrului pentru Cultură, Istorie şi Educaţie - Sunt militant activ pentru consolidarea democraţiei din Republica Moldova, apărarea drepturilor omului şi a creşterii imp...

Ultimele articole