Fară Academie si cu universităţi mai puţine?

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

pro-testProiectul EUniAM a publicat recent un Raport, Restructurarea sectorului învăţământului superior în Republica Moldova: Proiect de propuneri legislative”, în care propune, printre altele, desfiinţarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi reducerea numărului universităţilor până la 7 (4 în Chişinău şi 3 în alte regiuni). Una din primele reacţii la aceste propuneri vine de la Asociaţia pentru Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii (PRO-TEST)care consideră că ele pot servi ca bază pentru discuţii şi aprobarea unor acte de reformă a cercetării ştiinţifice şi a învăţământului superior. În comunicatul Asociaţiei se mai spune:

„Susţinem principiile promovate în cadrul proiectului EUniAM referitoare la autonomia universitară. În acelaşi timp, considerăm că substituirea unui organ de coordonare a ştiinţei (Academia de Ştiinţe a Moldovei – AŞM) cu alte organe (Minister, Agenţie) nu-şi are rostul fără o schimbare / îmbunătăţire a principiilor, mecanismelor şi a modului de a lua decizii în sistemul naţional de cercetare-dezvoltare. Este nevoie de instituirea unui sistem meritocratic, care să asigure evaluarea obiectivă, stimularea performanţei şi susţinerea cercetătorilor adevăraţi. Declararea unor obiective şi acţiuni, fără a indica mecanismele concrete de implementare, este insuficientă. În plus, orice acţiune ar trebui să fie bine fundamentată prin analizele efectuate şi să fie însoţită de argumente convingătoare, ceea ce ar facilita acceptarea de către comunitate a reformelor respective. Procesul de comasare / trecere în altă subordonare a instituţiilor n-ar trebui să se producă în urma unor decizii arbitrare administrative, ci prin stabilirea unor criterii de evaluare, necesitatea atingerii cărora ar stimula procesele integraţioniste.

Considerăm că în condiţiile în care nu ne putem permite să dezvoltăm cercetări ştiinţifice profunde în majoritatea domeniilor, funcţia de instruire a ştiinţei ar trebui să fie una de bază. Pentru a putea înţelege ceea ce se întâmplă în ştiinţa şi tehnica mondială, este necesar ca cel puţin să urmărim dezvoltarea acestora şi să participăm la cercetări în limita posibilităţilor noastre. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul procesului de învăţământ, transmiţând noilor generaţii capacitatea de înţelegere a problemelor, metodelor, tehnologiilor ştiinţifice moderne. În acest sens, susţinem propunerea proiectului EUniAM de a integra ştiinţa şi învăţământul superior. Rămâne discutabil, însă, cât şi cum integrăm. Raportul analizat nu conţine argumente foarte clare, bazate pe analize profunde, de ce ar trebui desființată AŞM şi de ce toate institutele acesteia să fie trecute la universităţi? Nu se fac trimiteri nici la alte studii, rezultatele cărora ar argumenta o astfel de decizie.

Părerea noastră este că institutele AŞM ar trebui să aibă un grad diferit de libertate privind decizia de asociere la universităţi, în funcţie de performanţa dovedită şi activitatea realizată. Raportul analizat nu conţine nici o referinţă la aşa-numitele institute ramurale (în prezent membri de profil ai AŞM). Viitorul lor ar fi trebuit să fie descris în acest document, dacă se pretinde că au fost făcute propuneri pentru întregul sistem de cercetare-dezvoltare din Republica Moldova.

Susţinem crearea unor organisme naţionale comune de coordonare şi implementare a politicilor învăţământului superior, cercetării şi inovării în Republica Moldova, propuse de către EUniAM. Totuşi, raportul nu este pe deplin edificator privind configurarea sistemului de cercetare şi inovare, or, în opinia noastră, nu poate fi concepută separat organizarea şi finanţarea cercetării din învăţământul superior, fără a fi prezentată o viziune integră referitor la modul de elaborare şi implementare a politicilor de finanţare şi evaluare a cercetării şi inovării la nivel naţional. Considerăm că ar trebui să existe un organ consultativ suprem în domeniul ştiinţei şi inovării, care să reunească toţi actorii interesaţi, dar şi o unitate de finanţare a inovării.  Susţinem crearea Agenției Naționale pentru Cercetare și Inovare ca organ de implementare a politicii ştiinţei, dar este necesar de precizat modul de formare şi mecanismele ei de funcţionare. În special, este foarte important de a asigura evitarea conflictelor de interese într-o comunitate ştiinţifică mică, cum este a noastră.

Asociaţia „Pro-Test” susţine propunerile de distribuire a finanţării publice prin două modalităţi (de bază şi competitivă), fiind prevăzute criterii clare şi transparente de aplicare. Proporţia finanţării prin competiţie (1/5) ni se pare redusă şi credem că ar trebui să crească până la cel puţin 1/3, fie imediat, fie în decurs de câţiva ani. Este bine că sunt indicate criterii de performanţă pentru distribuirea finanţării de bază. Dar ar trebui făcute nişte precizări metodologice la aceste criterii şi să fie arătată ponderea fiecăruia dintre ele. Credem că formula de bază ar trebui să ţină cont şi de alţi indicatori (numărul cercetătorilor, cheltuielile pentru deservirea echipamentului etc.). Un aspect important al distribuirii finanţării, neelucidat în propunerile EUniAM, este evaluarea pentru acordarea finanţării competitive – un element critic pentru Republica Moldova. De asemenea, nu este specificat dacă va fi un consiliu consultativ de expertiză pe lângă ANCI sau vor fi alte structuri.

Asociaţia „Pro-Test” consideră bine argumentată necesitatea raţionalizării universităţilor de către EUniAM şi susţine ideea „mai puţine universităţi, dar mai bune” în Republica Moldova, având în vedere atât tendinţele demografice de reducere a numărului populaţiei şi a capacităţilor de atragere a studenţilor, cât şi posibilităţile de asigurare a masei critice şi oportunităţile sporite în cazul unor instituţii mai mari. În acelaşi timp, fiind fideli principiului că orice fuziune trebuie să aibă la bază analize, evaluări profunde şi criterii clare, avem rezerve faţă de numărul şi universităţile propuse să rămână în urma procesului de raţionalizare. Propunerile EUniAM nu se bazează pe o analiză comparativă a resurselor (număr de studenţi, profesori, infrastructură etc.) şi a performanţelor universităţilor naţionale (în cercetare, predare etc.) şi nici pe un studiu a corespunderii misiunii şi activităţilor acestora necesităţilor economice şi sociale ale Republicii Moldova. Unicele criterii, ce par să fi fost luate în calcul, sunt cel geografic şi cel tematic. Ultimul însă este aplicat destul de arbitrar, considerându-se, fără a prezenta o argumentare clară, că domeniile în care trebuie să existe universităţi separate sunt medicina, tehnica şi economia. Aceste lucruri ridică suspiciuni rezonabile că afilierea autorilor Raportului la unele universităţi a influenţat procesul de selectare a celora care ar trebui să rămână după raţionalizare.

Totodată, credem că criteriile de acreditare ar trebui stabilite până la începerea procesului de negocieri / fuziune, pentru ca instituţiile care vor fuziona să aibă în vedere acest lucru şi să se unească astfel între ele ca să poată îndeplini cerinţele de acreditare. Un criteriu, bunăoară, ar putea fi ca universitatea să aibă 10-15 mii de studenţi, cifră pe care autorii studiului o consideră necesară pentru o universitate competitivă. Până la demararea negocierilor între instituţii, credem că nu ar trebui indicate nici numărul celor care rămân, nici universităţile concrete, în jurul cărora ar trebui să aibă loc raţionalizarea. Abia după încheierea perioadei de negocieri, dacă nu se ajunge la raţionalizare, Ministerul ar trebui să intervină cu decizii bine argumentate, bazate pe o analiză profundă a situaţiei, cum ne sugerează, de altfel, experienţa internaţională. Altminteri, venim în contradicţie cu principiile de autonomie, pe care proiectul le proclamă şi le promovează.

Alte aspecte analizate, precum şi argumente în favoarea celor invocate mai sus, pot fi găsite în Poziţia integrală a Asociaţiei „Pro-Test”.

 

Comentarii