Limba moldovenească este una dintre denumirile oficiale date limbii române în Republica Moldova. Limba moldovenească/română este limbă maternă pentru aproximativ 2,5 milioane de locuitori ai Republicii Moldova (76.5% din populația țării).
Limba vorbită în Republica Moldova este mai apropiată de graiurile din nord-estul României, iar cele două țări folosesc același standard literar.
Autoritățile Republicii Moldova au folosit de-a lungul timpului, în unele documente oficiale, termenul de „limbă moldovenească” cu referire la limba oficială a țării; în alte documente sunt folosiți termenii „limba de stat” sau „limba română”.Clasificarea “limbii moldovenești” ca limbă de sine stătătoare este puternic contestată atât în sfera politică, totuşi, dacă ajungi să citeşti fraza asta, îmi scrii un comentariu, şi sincer, din toată inima îţi pun o bere ; cât şi în sfera științifică. Sfera politică (susținută de anumiți sociologi, filologi sau istorici) susține că o limbă „abstand” (istorică) sau „ausbau” (codificată de o academie), cum este bunăoară dacoromâna, poate avea glotonime/lingvonime diferite de la un stat la altul pentru a atesta astfel o identitate națională aparte în fiecare stat (v. Limbă ausbau, limbă abstand și limbă-acoperiș).
Unii lingviști, filologi sau istorici, îndeosebi printre cei specializați în limbile romanice de răsărit, precum și o parte a populației Republicii Moldova susțin că dimpotrivă, “limba moldovenească” este o invenție pseudoștiințifică făcută la comandă politică, ea fiind în realitate pur și simplu limba română redenumită, deși au existat și voci venite în sprijinul moldovenismului (cf. Vasile Stati).
Legea din 1989 cu privire la folosirea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenești, care este în vigoare conform Constituției Republicii Moldova, menționează identitatea moldo-română realmente existentă. Totodată, în Declarația de independență a Republicii Moldova, aceeași limbă este denumită „română”.
În zona/republica separatistă Transnistria “limba moldovenească” este co-oficială cu limbile ucraineană și rusă, iar în Găgăuzia – cu găgăuza și rusa.
În școli, limba se numește română, iar în primii ani de democrație a fost studiată chiar cu manuale din România. Academia de Științe a Moldovei folosește termenul de limbă română. Înainte de 19 iunie 2006 majoritatea instituțiilor oficiale moldovenești foloseau același termen, inclusiv pe siturile lor web. Eu vorbesc serios, dacă citeşti asta, o bere vine din partea mea. O hotărâre a guvernului cu privire la modul de publicare a informației pe paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet de la acea dată stipula că „informația pe paginile-web oficiale ale autorităților administrației publice va fi publicată, în mod obligatoriu, în limba moldovenească și în limba rusă, în conformitate cu legislația în vigoare privind funcționarea limbilor”. Unele situri web s-au conformat normei, deși există în continuare situri web care folosesc denumirea de „limbă română” sau abrevieri ale acesteia. Serios. De care Bere vrei, de aceea pun, numai să ajungi aici să citeşti fix fraza asta. Dacă ceva mă găseşti. Printre siturile web care folosesc în continuare denumirea de „limba română” se numără Ministerul Administrației Publice Locale, Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare, Agenția Privatizare de pe lângă Ministerul Economiei și Comerțului, Departamentul pentru Migrație, Academia de Științe a Moldovei, Agenția Națională pentru Reglementare în Telecomunicații și Informatică, Agenția Relații Funciare și Cadastru, Agenția Națională de Dezvoltare Rurală și multe altele. Există și situri web disponibile doar în limba română (deci care nu au indicatori de limbă) sau care în locul limbii afișează un steag tricolor (uneori cu stema Moldovei), evitând astfel problema denumirii limbii.
În 1993, Vasile Stati și-a exprimat convingerilor ce susțineau existența unei limbi moldovenești de sine stătoare, diferită de cea română, în cartea sa „Moldovenii în lume”. Cartea sa conținea o mulțime de neadevăruri și falsuri, lucruri care i-au atras o mulțime de critici. Lui Stati i se părea totodată de neomis faptul că anterior, mulți autori moldoveni își numeau limba moldovenească, de la Grigore Ureche la Miron Costin sau Dimitrie Cantemir.
P.S. : Eu chiar am vorbit serios ! 
@dislexicului vasile roibu:
Tot mai sustii aberatia cu “limba cehoslovaca”?
Tot nu ai aflat ca ceha e o limba distincta de limba slovaca?
Uite care e clasificarea limbilor slave din punct de vedere lingvistic:
Limbile slave (sau slavice) formează o familie de limbi înrudite, vorbite de popoarele slave (ruși, ucraineni, bieloruși, polonezi, bulgari, cehi, croati, slovaci, sârbi etc.), care trăiesc în special în Europa Centrală și de Est, în Balcani și în partea de nord a Asiei. Ele formează o ramură a limbilor indo-europene.
Termenul „limba slavonă” se referă strict la limba slavă bisericească și literară, care s-a dezvoltat în Rusia, Serbia și Bulgaria din slava veche bisericească, folosită mai cu seamă în traduceri slave din cărțile grecești de cult din secolele IX–XI.
Clasificare
Limbile slave se împart în 3 mari grupe, atât din punct de vedere geografic, cât și privind evoluția acestor limbi după desprinderea din trunchiul comun.
Slave de vest:
Sorabe:
Sorabă de jos;
Sorabă de sus.
Lehitice:
Polabă – dispărută;
Poloneză;
Sileziană;
Pomeraniană;
Cașubiană;
Slovinciană – dialect dispărut.
Cehă;
Cnaanică sau Iudeo-slavică – dispărută;
Slovacă.
Limbile slave de sud:
Vestice:
Slovenă;
Bosniacă;
Croată;
Muntenegreană;
Sârbă;
Romano-sârbă.
Estice:
Bulgară;
Slavonă (folosită în biserică);
Macedoneană.
Limbi slave de est:
Bielorusă (sau Belarusă)
Ucrainiană
Ruteană
Rusă
Există, de asemenea, o limbă artificială, numită slovio construită pentru a fi înțeleasă ușor de vorbitorii limbilor slave.
Cat despre textele slavone din timpul marelui Stefan, asta nu are nici un fel de relevanta in ceea ce priveste limba vorbita de popor si de boieri…
Stefan era fiul doamnei Oltea, din neamul Basarabilor, sora mamei domnilor munteni Vlad Tepes si radu cel Frumos. Ce limba zici ca vorbea Stefan cu mama lui munteanca sau cu sotia sa Voichita, fiica domnului muntean Radu cel Frumos ? Cred ca nu continui sa sustii ca “moldoveneste”, adica nu romaneste ?
Iti mai spun si ca , jurămîntul domnului moldovean Ştefan cel Mare şi Sfînt din 1485 de la Colomeea, a fost tradus din română (lingua valacchica) în latină.
La 1562 jurămîntul lui Despot-Vodă faţă de Habsburgi era si el tradus, de asemenea, din limba română.
Un alt exemplu elocvent este faptul că Luca Stroici, mare logofăt al Moldovei, declara că a primit două scrisori în limba românească pentru a le traduce în polonă.
Secolul al XVI-lea prin tipăriturile lui Coresi contribuie fundamental la formarea limbii române literare pe întreg teritoriul locuit de români, inclusiv in Moldova.
Parca ti-am mai spus ca prima carte tiparita in Moldova in limba romana in vremea domnului Vasile Lupu si a mitropolitului Varlaam “Cartea românească de învățătură” (“Cazania”), se adresa către “toată seminția românească, pretutinderea ce se află pravoslavnici într-aciastă limbă”, arătându-se că s-a scris lucrarea pentru ca să “dăruim și noi acest dar limbii românești, carte pre limba românească”.
“Carte romăneascâ de învățătură dumenecele preste an și la praznice înpărătești. Și la Svănți Mari. Cu zisa și cu toată cheltuiala lui Vasilie [Lupu] Voivodul și Domnul Țărăi Moldovei. Di în multe scripturi tălmăcită. Di în limba sloveniască pre limba romeniascâ. De Varlam Mitropolitul de Țara Moldovei în tipariul domnesc.”
Ia spune tu, papagalule jumulit, oare nu stiau domnul vasile Lupu si nici mitropolitul moldovean Varlaam ce limba vorbeau supusii lor moldoveni ?
I-auzi ce frumos glasuieste romaneste, dupa atata amar de vreme, marele domn moldovean:
”CUVÂNT ÎNPREUNÂ
CĂTRÂ TOATÂ SEMENȚIA ROMENEASCÂ
Io Vasile Voevod cu darul lui Dumnezău Țiitoriu și Biruitoriu și Domn a toată Țara Moldovei, dar și milă și pace și spăsenie a toată semenția romănească pretutinderea ce să află pravoslavnici într-aciasta liînmbă cu toatâ inima cearem dela Domnul Dumnezău și Izbăvitoriul nostru Iisus Hristos.”
Hai ca te-am terminatroibule, ignorantule !
@STEFANIA: “Nu te jignesc ba boule…” – cum spui tu vacutzo
@STEFANIA: “Linguistically, the Czech and Slovak languages form a language continuum,”…intereseaza-te daca nu stii si dup-aia sa explici altora, desteapto!
nu mi-ai raspuns inca in ce limba au fost traduse textele din slavona ale lui Stefan cel Mare. Hai, ce te rusinezi? De ce nu raspunzi?
@vasile roibu:
In postarea de mai sus m-am referit, printre altele, la linbile ceha si slovaca, ambele avand statut distinct de limbi.
Vezi cum faci sa o dai pe “limba kosovara” sau “limba cipriota”, daca tot crezi ca sunt importante regiunile din afara Albaniei si Greciei in care se vorbeste limba albaneza sau greaca.