Categoric împotriva exploatării gazelor de șist în Republica Moldova

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Premierul Pavel Filip, și președintele companiei Frontera Resources International LLC, Steve C. Nicandros, au semnat pe 3 martie, Declarația comună privind explorarea, producția și dezvoltarea resurselor de hidrocarburi în Moldova.

Cteşte şi: O companie americană va explora hidrocarburile din sudul Republicii Moldova

Premierul Pavel Filip, și președintele companiei Frontera Resources International LLC, Steve C. Nicandros, au semnat pe 3 martie, Declarația comună privind explorarea, producția și dezvoltarea resurselor de hidrocarburi în Moldova.
http://independent.md/igor-dodon-ingrijorat-de-concesionarea-circa-40-din-teritoriul-rm-solicitat-regim-de-urgenta-toata-informatia-cu-privire-la-contract/#.WMF5lGf-vcs

Ce înseamnă fracturarea hidraulică?

Aceasta înseamnă că zona respectivă, în rază de câteva zeci de kilometri va deveni nelocuibilă din cauza poluării. Iată cum are loc fracturarea hidraulică:

Se sapă o sondă la 3 km adâncime;
Spre deosebire de gazele naturale care sînt concentrate în bazine mari, gazele de șist sînt concentrate în multe ”buzunare” mici. Ca să se rezolve această problemă, se face un mic cutremur la adâncime prin explozii, ca să se distrugă buzunarele mici și să se formeze unul singur mai mare;
Ca să fie scoase gazele, în pământ se bagă un amestec de apă cu nisip și cu toxine, sub presiune mare;
Apa otrăvită se scoate din sondă, și e transportată în camioane la centrale de epurare (pe care noi nu le avem, presupun că apa va fi vărsată într-o carieră părăsită, constituind o bombă ecologică pentru sute de ani înainte).

Pentru o extragere este nevoie de 15000 tone de apă, o sondă poate fi exploatată de 14 ori. Fiecare fractură necesită 200 de tiruri care să transporte materiale de construcție, apă, toxine, etc. Vă dați seama că impactul ecologic este imens? De unde va fi luată apa? Vor fi secate câteva râuri pentru a băga sub pământ apa din ele. Într-o țară agricolă, care suferă din urma secetelor – extragerea gazelor de șist e un act de genocid.

Iată doar cîteva din efectele bine cunoscute ale fracturării hidraulice:

1. scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe foarte mari de terenuri (în loc să cultivăm cereale sau să împădurim, ținem terenul degeaba pentru exploatarea gazelor de șist).

2. săparea de puțuri de mare adâncime, prin stratul de apă care există în subsol (pânza freatică), până la depozitele de gaze de șist, provoacă poluare fonică (zgomot) și poate declanșa cutremure; cutremurele sunt declanșate mai ales din cauza detonarii rocilor în care sunt prinse gazele de șist (la mii de metri adâncime).

3. utilizarea a milioane de litri de apă care vor fi luate din apele de suprafață din zonă sau din pânza freatică => sărăcirea seminificativă a resursei de apă potabilă, considerată cea mai importantă resursă naturală la nivel planetar. Pentru fiecare puț vor fi folosite mii de tone de apă curată ( 10.000 – 40.000 de metri cubi pe sondă)

4. apa luată din mediu, este amestecată cu 596 de tipuri de substanțe chimice, unele toxice, și ”injectată” cu presiune în puțurile săpate; amestecul toxic, odată ajuns în adâncime, la nivelul gazelor de șist, va ”topi” amestecul de gaze, rocă și ce mai e pe acolo, și va elibera astfel gazele, care vor ieși la suprafață. O dată cu gazele, la suprafață vor ieși și substanțe radioactive (radon 222), care se aflau în mod natural în sol, și care vor fi și ele eliberate (ca efect secundar). De asemenea, la suprafață se întoarce apa toxică (amestecul de chimicale) ce a fost introdusă în puț, care va antrena și va aduce la suprafață și metale grele aflate în mod natural în sol. Într-o localitate din SUA în care 60 de sonde extrag zilnic gaze de șist, copiii au suferit sângerări nazale puternice din cauza emisiilor de benzen în aer (substanță cancerigenă).

5. amestecul toxic de apă cu substanțe chimice, metale grele, substanțe radioactive, care este adus la suprafață va trebui depozitat undeva, în niște iazuri de decantare, la fel ca în cazul Roșia Montană – sigur se va întâmpla. Cât de sigure sunt acele depozite de apă toxică? Cât de sigur este transportul apei până la acele depozite? Cine va verifica epurarea apei respective înainte de reintroducerea ei în mediu?

Cel mai important jucător în piaţa de energie implicat deja în prospectarea zăcămintelor din România este gigantul american Chevron, căruia statul i-a concesionat trei perimetre la Constanţa (Costineşti, Vama Veche, Adamclisi) şi unul la Bârlad. Interesate s-au arătat însă şi companiile Petrom, Romgaz, MOL şi NIS, o subsidiară a Gazprom. Un alt perimetru pe care se fac studii ar fi cel de la Suceava, mai exact la Climăuţi, deţinut de australienii de la Zeta Petroleum, în parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy.

Intenţiile Chevron, care nu se opresc la explorare, aşa cum insistă Guvernul, ci merg până la exploatarea resurselor peste 4-5 ani, au stârnit protestele vasluienilor care au reclamat, anul trecut, că în felul acesta le va fi afectată pânza de apă freatică, fără a mai pune la socoteală riscul declanşţării unor cutremure, aşa cum s-a întâmplat în Statele Unite.
Polonia, care a concesionat aproape o treime din teritoriu pentru prospecţii, Marea Britanie, Ungaria şi Spania – care au acordat licenţe în domeniu – sunt pentru exploatarea gazelor de şist. http://hristofor.wordpress.com/2013/11/07/o-noua-catastrofa-nationala-la-orizont-societatea-va-reactiona/

Nicolae Pascaru

Nicolae Pascaru

CURRICULUM VITAE Numele: Pascaru Prenumele: Nicolae Data şi locul naşterii: 18 iulie 1975, s. Chircăeşti, r-l Căuşeni Cetăţenie: Republica Moldova 1998 – 2002 Universitatea de Studii Umanistice din Moldova, Facultatea de drept, licenţiat în dr...

Ultimele articole