Sturza și gazele urât mirositoare

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Fostul premier de tristă faimă Ion Sturza a ieșit din nou la rampă. A făcut-o după o lungă perioadă de tăcere, marcată, probabil, de tentativa eșuată de revenire, pe ușa din dos, la șefia executivului, în decembrie 2015. Moralistul facebook-ului a redevenit vocal după ce în fruntea întreprinderii Moldovagaz a fost numit un nou director, și anume fostul ministrul al Tehnologiilor Informaționale, Vasile Botnari. În stilu-i caracteristic, Sturza prezintă scenarii apocaliptice, menite să tulbure apele politice de la Chișinău, iar pietrele sunt aruncate, bineînțeles, în curtea actualei guvernări.

Nu cunoaștem dedesupturile acestei tranzacții (de la Moldovagaz), iar cei care până acum s-au dat cu părerea nu se prea bucură de credibilitate, așa că, deocamdată, ne rămâne doar să așteptăm. Cu puțină răbdare, vom afla dacă ceea ce s-a întâmplat este spre bine sau, dimpotrivă, spre rău, cum ne amenință moraliștii de mucava.

Totuși, chiar și la o privire neavizată, unele lucruri par evidente, iar cea mai importantă concluzie conturată în aceste zile este că Moldovagaz, care a ajuns în propietatea gigantului rus Gazprom, datorită aportului direct al lui Sturza, a provocat Moldovei mult mai mult rău decât se credea. Dacă ceea ce se spune este adevărat, înseamnă că întreprinderea respectivă nu doar a monopolizat piața gazelor naturale și acționa conform indicațiilor venite de la Moscova, ci și a finanțat organizații subversive, a căror menire a fost să mențină țara noastră pe orbita rusească. Altfel spus, rușii ne-au sufocat, de-a lungul anilor, nu din banii lor, ci din cei ai moldovenilor, storși din sărăcia noastră prin facturi umflate și conducte construite din contul țăranilor, iar apoi însușite abuziv.

Chiar și în aceste condiții, Sturza sugerează că îl preferă la șefia Moldovagaz pe omul Moscovei, în detrimentul unei persoane loiale puterii actuale de la Chișinău. Mai ales că punctează, cu un nesimulat regret, că, până acum, furnizorul de gaze, sub conducerea rău famatului Alexandru Gusev, se afla, conform algoritmului puterii de atunci, în subordinea lui Vlad Filat, finul său penal, alături de care a organizat marele jaf, numit privatizare, la sfârșitul secolului trecut. Și că, după ce l-a băgat pe Filat la zdup, Plahotniuc l-ar fi deposedat de această sursă nesecată de bani.

Și poate datul cu părerea n-ar fi o problemă, dacă aceste lucruri le-ar fi spus cineva neimplicat. În cazul nostru însă, vorbește nimeni altul decât cel care a cedat rușilor pachetul majoritar de acțiuni al Moldovagaz, deținut până atunci de Guvern, atentând grav la securitatea noastră energetică. În mod normal, această decizie ar trebui calificată ca trădare de țară, iar cuconașul Sturza să dea cu subsemnatul la Procuratură. Degeaba o face el azi pe naivul și își toarnă cenușă pe creștet că, chipurile, a vrut să facă cum e mai bine, dar i-a ieșit ca-ntotdeauna. Această scuză ține doar în cazul unor cetățeni turmentați, care continuă să-i cânte în strună celui care ne-a jecmănit într-un an, cât n-au făcut-o alții în zece.

În prezent, la Procuratura Anticorupție se află pe rol trei cauze penale, comasate într-un singur dosar. Sunt vizate cinci persoane, unele cu funcții de răspundere la Moldovagaz, printre care și fostul director Alexandru Gusev. Figuranții sunt cercetați penal pentru spălare de bani, escrocherie, depășirea atribuțiilor de serviciu și activitate ilegală de antreprenor. Gusev, care între timp a reușit să șteargă putina, este acuzat că livra ilegal gaze unor companii private, care, la rândul lor, le redistribuiau la un preț triplu. Să sperăm că, până la urmă, va fi prins și va răspunde pentru ilegalitățile comise, iar pe lângă el, vor da explicații (în fața anchetatorilor, nu pe Facebook) și alți farmazoni, inclusiv milionarul plin de ifose Ion Sturza.

Zilele acestea, am fost anunțați că proiectul de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău este aproape gata și că, în cel mult doi ani, gazul românesc va putea fi transportat până la Chișinău, iar de aici distribuit în toată țara. Prin urmare, avem motive să sperăm că, în curând, monopolul Gazprom-ului, instituit cu binecuvântarea părerologului trădător Sturza, va fi spart, iar noi, moldovenii, vom avea, în sfârșit, posibilitatea de a alege de la cine și cu cât să cumpărăm gazul. Și, din câte se pare, cei de la putere pot și vor să ducă la bun sfârșit acest proiect. Iar faptul că vor avea un cuvânt de spus și la Moldovagaz, prin interpusul lor Botnari, se poate transforma în avantaj.

Comentarii