Sintagma “noi toți” rămâne un enunţ fără acoperire

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Atunci când ochii parcurg o formulare de genul “Moscova pledează pentru integritatea Republicii Moldova”, descifrarea probabil cea mai obiectivă este aceea că în dialogul recent, din capitala rusă, dintre John Kerry şi Serghei Lavrov, în privinţa situaţiei dintre Prut şi Nistru, plus apendicele numit Transnistria, Washington-ul nu a făcut nicio concesie.

Sigur, cu abilitatea sa proverbială, după întâlnirea cu ministrul de externe de la Chişinău, Serghei Lavrov a reiterat dorinţa Kremlinului ca regiunea transnistreană să obţină un statut special în componenţa fostei republici sovietice de la vest de Nistru.

Lavrov este însă conştient că aşa cum acest statut special, solicitat şi pentru Donbas, a rămas o vânare de vânt, nici în privinţa Transnistriei nu sunt şanse să evolueze altfel lucrurile.

Prezent la conferinţa de presă cu omologul rus, şeful diplomaţiei de la Chişinău nu a emis vreun enunţ de interes public, dovadă fiind absenţa unui citat relevant din opinia sa, exprimată cu acest prilej.

Povestea cu poziţia Moscovei, care susţine continuarea negocierilor în formatul 5+2, privind reglementarea conflictului transnistrean, este sublimă, dar fără impact pragmatic ulterior, deoarece Rusia este în conflict deschis cu Ucraina, iar SUA are o altă viziune privind viitorul naţiunilor aflate la vest de Rusia, insistând pe dreptul lor la afirmarea liberă, independentă, a propriei opţiuni de dezvoltare politică, economică şi socială.

Din această perspectivă, afirmaţia următoare a lui Serghei Lavrov este demnă de o glumă mai puţin reuşită: „Noi toți suntem de acord ca să fie restabilit procesul de negocieri și să trecem de la soluționarea unor întrebări simple, la discuția problemelor serioase, inclusiv la stabilirea unui statut special pentru regiunea transnistreană, în componența unei Moldove neutre”.

Sintagma “noi toți” rămâne un enunţ fără acoperire, şi este greu de crezut că guvernul actual de la Chişinău va deraia într-o direcţie pe care însuşi Vladimir Voronin, când era preşedinte de republică nu a acceptat-o, îndrăznind să refuze un plan care părea ca şi semnat, motiv pentru care Vladimir Putin, afirmă surse demne de încredere, deşi era în avionul plecat de la Moscova spre Chişinău, a trebuit să se întoarcă acasă.

Sigur, nimic mai normal ca după consultările lui Andrei Galbur cu Serghei Lavrov să fie semnat un Plan de consultări între ministerele afacerilor externe ale celor două state ex-sovietice, pentru anii 2016 – 2017.

Numai că în anul 2017 va fi un alt preşedinte la Casa Albă şi consultările dintre Washington şi Moscova vor avea alte finalităţi pragmatice, inclusiv privind viitorul unor republici cândva sovietice, azi cu identităţi tot mai depărtate de ceea ce părea cândva a deveni o uniune în parte asiatică, parţial europeană.

Moscova joacă bine momentele de impresionare imagologică, mizând pe timorarea celor care vor altfel să trăiască, de pildă între Prut şi Nistru, altfel decât vor cei stipendiaţi de structurile abilitate ale răsăritenilor.

Neutralitatea afirmată în legislativul de la Chişinău nu aduce nimic nou pe tabla de şah geopolitic a Europei, după cum vizita ministrului de externe al executivului de pe Bîc este o simplă exercitare a unor atribuţii legale, normale, pentru şeful diplomaţiei numite moldovene.

Şi neutralitatea şi dezideratul privind viitorul Transnistriei ţin de un armistiţiu geopolitic, pe termen scurt, la care Washingtonul şi Moscova au subscris din motive diferite.

De dinamica vieţii politice interne din Ucraina vor depinde adevăratele mutări pe tabla de şah unde teritoriul dintre Prut şi Nistru pare a avea doar câţiva pioni.

Albi în dreapta, negri în stânga Nistrului.

Comentarii

Ion Petrescu

Ion Petrescu

S-a născut la 2 noiembrie 1955, în Bucureşti, tatăl, Ion, fiind din judeţul Argeş, iar mama, Tamara, din stânga Prutului. A urmat cariera militară avansând până la gradul de colonel, fiind opt ani director al Trustului de Presă al Armatei României. ...

Ultimele articole