Reforma ”gonflabilă” a Maiei Sandu

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Din 2012 (dacă nu greșesc) am tot auzit declarații despre cât de transparent, eficient și actual trebuie să fie sistemul de învățământ. Dar, reprezentativ, deja pentru o anumită categorie de politicieni, declarațiile n-au fost urmate de soluții și practici bune de implimentare a reformelor. Însă, despre calitatea studiilor, accesibilitatea studiilor, atmosfera în care trebuie să se dezvolte viitori tineri specialiști – nimeni nu a scos un cuvânt. Deci, nu putem numi reformare un complex de acțiuni care ignoră factorii menționați mai sus.

Mulți au scris și de bine, și de rău, despre conducerea Ministerului Educației în perioada Maiei Sandu, dar un lucru nu avem dreptul să-l ignorăm – Strategia Învățământului 2020, care a fost adoptată în 2013. Strategia a fost din start una defectă și a eșuat de la bun început. Fapt care vin să-l confirme și unii rectori de universități, membri PLDM, afirmând că reformele au fost populiste, cu interese politice, care au creat mai multe dificultăți pentru conducerea actuală a ministerului, activitatea cărora constă în minimizarea pagubelor existente, și nu pe dezvoltarea sistemului. De menționat că Maia nu se rușinase în declarații afirmând că scopul principal este de a aduna voturi pentru PLDM. Era de mirat pe atunci dacă-i lipsea vreunui director a instituției de învățământ calendarul cu stejar pe masă. Toți am asistat la înverzire…

Reforma menită să reducă cheltuielile, să ”optimizeze” lucrurile în sistem, a fost din start gândită foarte rău.  Pe hârtie, din contul resurselor economisite urmau să fie reparate și dotate școlile care urmau să găzduiască elevi din 2-3 localități din apropiere, să fie procurate autobuse pentru transportarea elevilor la școală, camere de supraveghere ș.a. Însă în practică s-a primit totul pe dos. Au fost reparate școli care apoi au fost optimizate (deci bani în vânt), ca centre de instruire au fost alese nu tocmai cele mai dotate școli (multe din ele nici reparate n-au fost), mii de copii pe timp de iarnă n-au acces spre școală. Ce ține de autobuse, cei din PLDM, inclusiv și Maia, au avut nevoie de un an pentru a scoate la iveală spălarea de bani efectuată de predecesorul ei, Mihail Șleahtițchi. Și el membru PLDM, apropo. Iar banii economisiți au fost și ei cheltuiți, inclusiv pe camerele de supraveghere. Apropo, unicul punct din agenda Maiei Ministru – care pare să fie implimentat cu succes.

Sper foarte mult că acțiunile actualei conduceri a Ministerului Educației să fie bine planificate înainte de a le pune în practică, iar prioritate să fie nu voturile, dar calitatea studiilor și motivarea studenților să-și facă studiile acasă. Lucru greu, dar nu imposibil. Rezultatele urmează să le vedem.

P.S. De camere, în general, zic că n-au cum să te streseze dacă ai învățat. Dar mă rog, toți dau reacții diferite.

 

Comentarii