Politica națională a Rusiei în Basarabia

După cum se știe, de când rușii ocupă jumătate din Moldova, pentru a obține loialitatea românilor anexați, până la aplicarea „Regulamentului lui Voronțov”, în Basarabia s-au păstrat legile vechi moldovenești. Printre care și limba română în administrație, și cea greacă.

Printre drepturile moldovenilor ocupați a fost păstrat și cel la limba română în administrație. Având în vedere faptul că vorbim de un teritoriu ocupat de ruși, să nu credeți că în Basarabia funcționau doar româna (prioritară) și greaca! Pe lângă acestea două, a fost introdusă și limba rusă.

În Basarabia, limba rusă a devenit aproape la fel de importană ca limba română. Pe măsură ce numărul alogenilor a început să crească pe acest teritoriu și dat fiind faptul că băștinașii nu cunoșteau rusa, a apărut necesitatea de a face înțeleasă limba română pentru coloniști și limba rusă pentru localnici.

Astfel, pedagogul Ștefan Margela scotea de sub tipar o Gramatică russască și rumâniască la Sankt Petersburg, în 1827, cu sprijinul „Excelenței Sale domnului ministru al instrucțiunii publice, care a ordonat să se tipărească această carte”.

Autorul consideră necesară această lucrare, întrucât „ea dă mijloace a căpăta cunoștință în limba rusească la opt sute de mii de Români, care locuiesc în Basarabia, aflătoare sub stăpânirea Rusiei, în curgerea de două zeci ani, neavând nici un manual pentru acest scop. În afară de aceasta ea poate să aducă foloase câtorva milioane de Români, care locuiesc între Prut și Dunăre; asemenea și Rușilor care doresc a învăța limba românească.”

Întrebare pentru public: Văzând că, la 1827, rușii nu păreau deranjați de ideea ca moldovenii din Basarabia sunt români, iar limba le este românească, cum explicați modificarea politicii lor naționale de mai târziu între Prut și Nistru?

Sursa: http://tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/01/04/gramatica-russasca-si-rumaniasca-inchipuita-de-stefan-margela-sankt-petersburg-1827/

Autori: Liviu din Iași și un prieten de la Chișinău

37 Comentarii

  1. Pingback: SECRETELE DE AUR ALE UNOR HARTI RUSESTI. FOTO SI VIDEO « CER SI PAMANT ROMANESC

  2. Pingback: Instantanee, opinii și hărți « VOXPUBLIKA| Platforma de comentarii, bloguri si analize a Publika.md


  3. alex

    deci- PINA la aparitia statului Romania unificat se recunostea unitatea de limba si nationala!


  4. Stefanita

    Chiar si la mijlocul secolului XIX, Curtea imperială din St. Petersburg nu deosebea moldovenii de ceilalti romani, locuitori ai Munteniei: „…Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură Credinţă, în pofida separaţiei lor pe plan civil, ele au avut necontenit o singură soartă comună: au suferit împreună de-a lungul secolelor, purtând aceeaşi cruce grea, iar acum sorb o nouă viaţă din acelaşi izvor dătător de viaţă. Ele au acelaşi trecut, acelaşi prezent şi, bineînţeles – acelaşi viitor!” (Revista Ministerului Instrucţiunii Publice, fasculul 29, secţiunea IV, Petersburg, 1840, pag 7)

    Oare ce ar mai avea acum de spus gasca de limbisti care latra pe toate tonurile, cum ca moldovenii ar fi un alt popor,deosebit de poporul roman?


  5. Andru-1

    ANUL 2012:
    DOSARELE VIITOAREI FOSTEI ROMANA MARA ( I /1 )
    ––––––––––––––––––––––––
    O GLUMA de 1 Aprilie:
    20 de ani de “Independenta” si “Statalitate” in Moldova de Est:

    Minoritatea Dominanta: RUSIFICAREA continua !
    ––––––––––––––––––––––––
    REPORTAJ: ” A fi român la Bălţi, un act de eroism”
    Autor: Natalia Hadârcă, ziarul “Adevarul.ro.md”, 2 Aprilie 2012
    http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/REPORTAJ_A_fi_roman_la_Balti-un_act_de_eroism_0_674932540.html
    ––––––––––––––––––––––––––––
    Dacă pretinzi că eşti român în cel mai rusificat oraş din Moldova
    sau ceri să fii deservit în limba de stat, riştii să fii „linşat” public.
    Joia trecută, Vlad Ghiţu, ales local pe listele PLDM, a început să ţină
    un discurs în faţa colegilor săi în română, a trecut însă repede la limba rusă ca să fie înţeles de toată lumea. Pe comunişti nu i-a mişcat însă gestul lui Ghiţu şi nici măcar nu l-au ascultat şi au votat în unanimitate pentru arborarea pe instituţiile publice a drapelului roş-albastru,
    numind tricolorul de stat „fascist”.

    Cei care nu au tribună să-şi exprime ura faţă de tot ce e românesc, scriu pe garduri şi staţiile auto: „Смерть румынам” (n.r., din rusă – moarte românilor), „Мы русские!” (din rusă – noi suntem ruşi!). Autorităţile nu acordă prea mare atenţie acestor înscripţii.

    Unul din puţinii patrioţi care a îndrăznit să se manifeste public la Bălţi
    a fost regretatul Grigore Briceag, care acum zece ani ameninţa că îşi
    va da foc, dacă în centrul oraşului va fi reinstalat monumentul lui Lenin.

    Tamara Onică, o bălţeancă de vreo 50 de ani, a spus că a apreciat foarte mult curajul moşului şi că nici ei nu-i este frică să spună adevărul. Femeia a ieşit joi după cumpărături.
    A văzut în centrul oraşului mulţimea de oameni, vânzători de la piaţă, care cereau condiţii de lucru mai bune şi taxe mai mici.
    A deranjat-o că discursurile erau ţinute în limba rusă.
    A spus-o pentru sine, dar ca să o audă cât mai mulţi:
    „Iaca, s-au adunat rusofonii”.

    Protestatarii au uitat imediat din ce motiv s-au adunat acolo şi au sărit la femeie, fiind profund jigniţi de ce au auzit.
    „Bălţiul e oraş rusesc. Româncă debilă”,
    strigă unul dintre protestatari, rotind pumnii în aer mai să o lovească. Altul, cu faţa umflată de beţie, urlă de-i sări saliva în părţi:
    „Du-te în România!”. Nici femeile nu s-au lăsat mai prejos.
    „Tu eşti moldovancă, fa, da nu româncă!
    Majoritatea la noi vorbeşte în limba rusă”,
    adăugă o altă bălţeancă.
    –––––––––––––––––


  6. sasha

    Articol foarte bun dar mai ales foarte adevarat. Pacat ca e foarte scurt, as citi mai mult. Raman cu speranta ca o sa mai scrieti si altele.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>