Offline-maraton cu speakerul Lupu. Stângă europeană, în curând şi în Moldova?!

La ultimul congres al PDM preşedintele Lupu vorbea despre stânga europeană şi trasa în faţa partidului obiectivul de a repeta succesul partidelor de stânga din UE, care câştigă tot mai mult teren în faţa popularilor şi liberalilor-democraţilor.

Obiectivul mi s-a părut ambiţios în sine, dacă luăm în consideraţie „monopolul” pus în Moldova pe o bună parte din electoratul de stânga de către PCRM, dar şi de îmbulzeala de partide şi „partiduţe” care mizează anume pe acest eşichier al electoratului. În mare parte de aia am şi aplicat pentru a participa la offline-ul cu preşedintele PDM, ca să înţeleg pe cât de consistent ca şi conţinut este acest mesaj ambiţios.

Voi începe cu abordarea de formă a off-ului. Bine gândit şi organizat. Comparativ cu recenta întâlnire cu bloggerii a prim-vice-preşedintelui Plahotniuc, organizatorii au mizat mai puţin pe componenta de PR şi s-au evidenţiat pozitiv printr-o abordare mai simplă şi modestă a evenimentului. Asumându-şi unele reacţii răutăcioase legate de absenţa unei mediatizări excesive a off-ului, organizatorii au preferat să fie în linie cu strategia firească a unui partid se stânga. Şi aici le bifez un plus de formă.

Speakerul a abordat o prezenţă simplă şi deschisă, acceptând amabil să-şi dea peste cap programul serii de 5 iulie, acceptând să prelungească timpul acordat jurnaliştilor, comentatorilor politici şi bloggerilor, până la aproape 4 ore, care îmi pare un record absolut la Chişinău. Accentuând pe parcusul off-ului, că face câte două ore pe săptămână sală de forţă şi o oră de înot, speakerul a confirmat încă o dată forma sa fizică, inerentă unui alergător de cursă lungă şi în politică.

Trecând la partea de conţinut, a fost de remarcat faptul că fără camere şi „out of records” omul Marian Lupu a răsturnat cu uşurinţă stereotipurile legate de politicianul Marian Lupu, prin faptul că a „luat” toate întrebările, fără a evita vreuna deschis, sau voalat. Iar întrebări au fost multe, în unele cazuri fiind bătălii între participanţii la off, pentru dreptul de a adresa întrebări. Voi încerca să dau mai jos cele mai interesante din notiţele pe care le-am făcut ca şi participant al evenimentului.

Reforma şi modernizarea PDM. A vorbit despre viziunea sa privind reformarea partidului la cârma căruia se află. Partidul urmează să fie unul de centru-stânga, modernizat după modelul stângii europene, dar cu o orientare spre electoratul de stânga, Lupu accentuând că dreapta nu este o zonă de interes pentru PDM, ce denotă şi un exemplu de loialitate pentru partenerii de alianţă.

Probabil de pe undeva de aici înţeleg că a venit şi mica… confuzie de discurs la subiectul limbii vorbite, speakerul menţionând că vorbeşte limba moldovenească, dar totodată nu este românofob, este şi întotdeauna a fost susţinătorul relaţiilor speciale cu România, stat aflat cu noi în comunitate istorică şi lingvistică.

La un moment dat totuşi a râs, atunci când a venit vorba despre doctrine politice în RM, amintindu-şi de reformele liberale pe care le-a implementat în cadrul proiectului „Guillotina-1”, în calitate de ministru, pe atunci în Guvernul PCRM.

La fel a râs, dar de data asta ironic, atunci când a fost întrebat dacă vede în proiectele politice lansate de Igor Dodon, respectiv Vadim Mişin şi Vasile Tarlev o concurenţă serioasă pe stânga, dând de înţeles că luptele „crâncene” urmează a fi date cu PCRM.

Reintegrarea ţării. Tirul a început din partea jurnaliştilor „cu acte în regulă”, la capitolul preconizatei vizite a cancelarului german Merkel şi temerilor legate de legătura între această vizită şi planul ruso-german de federalizare a RM. Speakerul a fost foarte ferm în a se declara contra ideii federalizării, trasând „hotarul” cedărilor la care este gata undeva în zona autonomiei pentru regiunea transnistreană în componenţa statului unitar moldovenesc. El a demonstrat că este preocupat şi foarte documentat pe segmentul reintegrării ţării şi mi-a plăcut stilul curajos în care a afirmat că rezolvarea problemei transnistrene nu se află exclusiv pe axa Chişinău – Tiraspol.

Politică externă şi integrarea europeană. Lupu a impresionat prin sinceritate mai ales atunci când a venit vorba de integrare europeană, preferând să aducă veşti proaste, decât să mizeze pe promisiuni deşarte, astfel contrastând pozitiv cu practica „opiumului” de care avem parte de la Guvern şi MAEIE. A deschis unele paranteze şi a vorbit direct despre faptul, că autorităţile europene vorbesc deschis despre faptul că precedentul Ciprului nu va fi extins şi pentru Republica Moldova, astfel încât integrarea propriu-zisă în UE pentru noi nu este posibilă cu nici o zi mai devreme decât reintegrarea ţării. Tranşant şi sincer. Acum alegeţi voi dacă e o noutate bună sau rea.

Totuşi, Marian Lupu nu este eurosceptic, după cum s-au grăbit să-l eticheteze unii comentatori şi analişti politici. Integrarea europeană pentru speakerul Lupu înseamnă implementarea standardelor europene, pe termen scurt semnarea Acordului de comerţ liber şi comprehensiv cu UE fiind o prioritate. S-a axat destul de reuşit pe strategia economică de intermediere şi interpunere între spaţiul european de comerţ liber şi cel eurasiatic.

Totodată, el se arată sceptic în privinţa perspectivelor Uniunii Vamale Euroasiatice, iar tărăboiul legat de proiectele legate de aderarea Moldovei la această uniune le califică drept nimic mai mult decât o acţiune sterilă de PR pentru unele forţe politice de la Chişinău. Fezabilitatea acestor proiecte este practic imposibilă pentru statul nostru, care nu are frontieră cu statele membre la menţionata uniune.

Reformarea justiţiei şi organelor de drept. A vorbit mult despre viziunea sa privind reformarea justiţiei şi a organelor de drept, pe care le abordează în sistem, menţionând că nu putem vorbi despre reforma justiţiei fără a viza şi reforma MAI şi a altor insituţii de drept. S-a referit la experienţa Georgiei în domeniul dat, pe care o vrea transferată şi la noi. A evidenţiat pe context problema combaterii fenomenului corupţiei, domeniu care se vrea întărit prin reformarea CCCEC în CNA.

N-a evitat subiectul atacurilor de tip „raider”, după cum se aşteptau unii. S-a arătat foarte preocupat de această problemă a ţării şi o pune pe seama deficienţelor de integritate în sistemul judecătoresc, dar şi în domeniul afacerilor bancare. Reglările de conturi între oamenii de afaceri le vrea soluţionate în instanţele de judecată şi arbitraj, autorităţile statului urmând să intervină doar atunci când e vorba de interes public.

„Războiul” politic. Acesta se pare că aşa şi n-a fost oprit de Marian Lupu, aşa cum ne promitea în campania electorală din 2009 şi se pare că aici îi bifăm un mare minus atât lui, cât şi forţelor beligerante ale acestui război. L-am întrebat despre schimbul de replici tăioase pe care îl are cu deputatul Ion Butmalai, care nu prea face faţă clasei politice de la Chişinău. Am aflat că de fapt acest „război” între speaker şi deputatul PLDM nu trebuie tratat în contextul relaţiilor dintre partidele pe care le reprezintă cei doi, fiind undeva în zona relaţiilor personale. Ni s-a explicat, că tensionarea relaţiilor a început acum un an şi jumătate, când Butmalai ar fi încercat să obţină de la speaker, prin trafic de influenţă, semnarea unui contract între Parlament şi un ONG condus de feciorul deputatului sus-menţionat. Şi asta se pare că nu e tot. În acelaşi context, Lupu ne-a comunicat, că de la un timp încoace Biroul vamal Cahul, în mod „miraculos” arendează spaţii pentru terminalul vamal pe teritoriul unei foste baze auto care ar fi în proprietatea deputatului PLDM. Oare de ce nu mă miră asta?! Aş putea adăuga că Vama Cahul este administrată de către unul din cumetrii şi apropiaţii şefului Vămilor Tudor Baliţchi, Vladlen Stadler. Business de familie, ce mai…

Problemele din sistemul educaţiei. Lupu se declară preocupat de problemele grave din educaţie, pledând pentru reformarea „din talpă” a sistemului de învăţământ, „colacul de salvare” fiind aşteptat din partea proiectului Codului Educaţiei, care este văzut ca un „Alfa şi Omega” pentru reformă şi schimbare a stării de lucruri.

Numirea şefului SIS şi a ambasadorului în FR. Lupu s-a arătat destul de rezervat în privinţa şanselor  numirii în sfârşit a şefului SIS sau ambasadorului în Federaţia Rusă, iar dacă referitor la conducerea SIS ar fi posibil să avem performanţe până la sfârşitul curentei sesiuni parlamentare (depinzând şi de acţiunile din partea preşedintelui Timofti), referitor la ambasador „în alianţă încă nu au loc discuţii energice”, ceea ce reconfirmă că „betonul” Alianţei se fisurează de fiecare dată când se ajunge la numiri în funcţie.

Dosarul 7 aprilie. A fost un subiect de mare interes. Opinia speakerului este că au fost implicate forţe din exterior în organizarea evenimentelor din primăvara lui 2009. Consideră, că pentru ex-preşedintele Voronin evenimentele din 7 aprilie au fost de asemenea o surpriză, dar admite că anumite persoane din anturajul său ar fi putut fi parte la conspiraţie. Nu-i atribuie lui Baghirov un rol de protagonist principal în organizarea evenimentului, dar totuşi admite că ar fi avut rolul său, acesta fiind mult mai mult decât un simplu oaspete în Moldova în acea perioadă.

Economie şi politica bugetar-fiscală. A reconfirmat orientarea socială a partidului şi a adus şi câteva noutăţi bune pentru mediul de afaceri şi anume că PDM se va opune în AIE majorării TVA la realizarea zahărului şi a promis implicare personală în problema poverilor fiscale aruncate pe umerii companiilor care operează pe piaţa IT, promisiuni care chiar îmi propun să monitorizez cum şi dacă vor fi realizate.

Problema deficitului bugetar cronic, de care se leagă şi frânarea unor proiecte sociale o vede atât în chestiuni de ordin obiectiv, legate de criza economică şi financiară internaţională, cât şi de ordin subiectv, pe fundalul ineficienţei administrării vamale şi fiscale.

Deşi era oră târzie, speakerul a încheiat off-ul pe un ton fresh, promiţând că la următorul eveniment de format similar va reciti o poezie în limba franceză, accentuând astfel încă o dată pe un ton degajat că are cu ce se mândri la capitolul instruire.

Am plecat de la offline-ul-maraton convins cel puţin de un lucru: pentru viitorul european al acestei ţări o stângă reprezentată de politicieni cu stofă de intelectual ca Marian Lupu în detrimentul celor de categoria lui Vladimir Voronin, care iată că ieri „dădea la bot” în public deputaţilor şi miniştrilor, ar fi un pas înainte. Şi nu doar pentru stânga politică, care este tradiţional pentru Republica Moldova una considerabilă ca şi pondere. Mă refer şi la calitatea de contrapondere pentru unii politicieni de pe dreapta, care ajunşi la putere mai uită de interesele celor „mulţi şi proşti”, care de altfel i-au şi cocoţat acolo, „sus”.

Până una-alta însă să vedem cum va „supravieţui” PDM-ul acestei guvernări în alianţă, acestor „războaie” politice şi atacurilor… „raider”-ilor, de tot soiul.

Veaceslav Balacci

Veaceslav Balacci

Jurist. Expert independent şi consultant în materie de tranzacţii economice internaţionale, drept economic şi drept vamal. ONG-ist. Blogger, sau pur şi simplu explorator al realităţii, aflat mereu în căutarea adevărului. Domenii de interes: dreptu...

Ultimele articole

11 Comentarii


  1. Veaceslav Balacci

    “Fail”, cred că producătorilor de zahăr faza le pare mai puţin de râs decât ţie! Eu chiar o să monitorizez şi o să pun presiune pe mai departe, până la 1 ianuarie 2013 mai este timp… ;)
    Iar referitor la culcare, să ştii că eu o fac într-un apartament închiriat! Dar tu? ;)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>