Dumnezeu ca obiect de studiu. Cum se face.

Considerație preliminară

Cred că e posibilă și chiar utilă introducerea unui curs de Religie/Istorie religioasă/Etică religioasă în școala laică  a unui stat laic. Predarea unui asemenea obiect în școală nu încalcă principiul separării statului și religiei.

Motivații și justificări:

- Ponderea elementului religios în evoluția umanității. Istoria omenirii a fost, preponderent, religioasă, în sensul prezenței sacrului în organizarea socială și orice reconstituire istorică, antropologică sau existențială a fenomenului uman trebuie să țină cont de această dimensiune în măsura în care se vrea obiectivă, fidelă și autentică.

- Greutatea elementului religios (în particular cel creștin ortodox) în constituirea identităților regionale/locale/naționale în Europa de Est.

- Etica Religioasă, cea Laică (am în vedere sistemele morale care nu postulează un Dumnezeu sau o ființă supranaturală ca fondator și legitimator, Imperativul moral kantian de exemplu, sau sistemul etic al lui John Rawls) și cea Ideologică (atașamentul față de un stat) pot fi considerate ca metode legitime și egale de a socializa moral cetățenii. Dacă scopul educației etice este cultivarea unui respect pentru un set de valori care favorizează conviețuirea (preferința pentru adevăr, onestitatea, considerarea dreptului Celuilalt), și dacă scopul expres al acestor trei tipuri de etică apare ca fiind același, nu văd de ce am discrimina, dintr-un motiv sau altul (politic, ideologic, scientist) vreuna din ele…

- Importanța și continuitatea criteriului identificării religioase în comparație cu alte modalități de construire a identității: oamenii renunță mai ușor la identitățile lingvistice, naționale sau politice decât la cea religioasă.

- Persistența religiilor în lumea contemporană, în pofida ideologiilor născute din Iluminism cu privire la moartea lui Dumnezeu și secularizarea iminentă a lumii ca rezultat al industrializării și modernizării. Religia e vie în lumea contemporană și poate coexista perfect cu societatea post-industrială.

- Prin intermediul religiei elevul, adică viitorul cetățean, are acces la noi semnificaţii şi valori, la răspunsuri specifice privind viaţa concretă şi sensul existenţial, la perspective de scurtă sau de lungă durată.

Principii pedagogice, metodologice și ideologice în baza cărora trebuie construit acest curs de Religie.

1. Fostul ministru al Educției, Leonid Bujor anunța intenția de a crea o comisie din reprezentanți ai Ministerului și ai celor două Mitropolii: cea a Moldovei și cea a Basarabiei. Această comisie e prea puțin reprezentativă pentru a acoperi diversitatea religioasă și confesională a Moldovei. Un pas necesar ar fi extinderea comisiei prin invitarea unor reprezentanți ai altor culte religioase: catolici, protestanți, dar și pedagogi, membri ai societății civile.

2. Disciplina Religie trebuie să aibă un curriculum explicit, adoptat de Ministerul Educației în colaborare cu confesiunile și cultele religioase, în conținutul și predarea căruia să nu intervină variabile sau conținuturi ”ascunse” precum înlocuirea voluntară a cursului Religie cu studierea Bibliei, însoțită de săvârșirea unor ritualuri religioase.

3. Constrângerea, șantajul sau orice acțiune de intimidare directă sau indirectă, a părinților și elevilor pentru înscrierea la cursurile de Religie, și mai ales, pentru alegerea unuia din ele (în nădejdea că vor fi mai multe, cel puțin în comunitățile unde diversitatea religioasă este mare) trebuie interzisă.

4. Respectarea principiilor și valorilor fundamentale înscrise în Constituția Republicii Moldova (apropo, nu a fost supusă unui referendum pentru aprobare din partea poporului, ci dăruită acestuia, de către agrarieni în 1994, ceea ce pune întrebări mari asupra legitimității ei) și tratatele internaționale ratificate de Parlamentul Moldovei cu privire la drepturile individuale: toleranță, respect pentru diferențele individuale, lipsa discriminării, dreptul fiecăruia la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, libertatea individuală şi siguranţa persoanei, viaţa intimă, familială şi privată, este și trebuie să fie obligatorie.

5. Celelalte confesiuni sau religii vor fi prezentate într-un spirit ecumenic de toleranță și fraternitate, cu eliminarea oricăror afirmații tendențioase sau ofensatorii. Mesajele apologetice sau apocaliptice vor fi excluse. Lecțiile religioase vor studia sensul mesajelor divine (sacre) și rolul acestora în educația Personalității.

6. Predarea istoriei și doctrinelor religioase va ține cont de diferențele între religii, dar, de asemenea, în egală măsură, va identifica, recunoaște și răspândi elementele comune ale acestora. Importantă este căutarea unui fond comun: experiența religioasă ca formă de trăire a transcendenței, ca modalitate de a gândi raportul Omului cu Cosmosul, Natura, alți Oameni.

7. Elevii trebuie să fie informați respectuos și nepărtinitor despre mișcările ecumenice și încercările de apropiere între religii, despre activitățile sociale ale religiilor precum și eforturile acestora de colaborare.

8. Recuperarea fenomenului uman, înțeles ca pluralism de experiențe, dar și ca năzuință spre Absolut, valori universale, eterne și comune tuturor oamenilor, va fi scopul primordial al cursurilor de Religie.

9. Dialogul religios (și interreligios) trebuie să fie, în manuale și practica de predare, lipsit de orice pretenție de superioritate sau resentimente față de alte culte/confesiuni.

10. Respingerea exclusivismului: nici o religie nu dispune de dreptul de a le condamna pe celelalte din motivul că ar fi schismatice, deviaționiste, false sau minciunoase.

11. Condamnarea inclusivismului: valorile universale nu pot fi legate intrinsec de o anumită religie particulară. Trebuie evitată și dispoziția de a gândi/considera adevărul moral al altor religii ca fiind parțial sau naiv.

12. Repudirea paralelismului: ideea conform căreia traiectoriile diferitor culte nu se intersectează niciodată, că ele diferă implacabil, că nu există nici o asemănare sau convergență între ele.

13. Acceptarea diversității și a complementarității, dar și a unității în diversitate: deși atât de diferite, religiile explorează experiențe și practici umane comune.

14. Eliminarea opozițiilor etice și ideologice binare: noi-ei, ale noastre-ale lor, practici superioare-practici inferioare și recunoașterea pluralismului experiențelor religioase umane.

15. Respect reciproc și sinceritate, tratare echilibrată a momentelor cheie ale istoriei religioase.

16. Recuzarea tuturor formelor de pretenții istorice ”legitimate” de  argumente ”istorice” sau ”doctrinare”. De exemplu, justificarea intoleranței față de musulmani prin invocarea luptei pe care Ștefan cel Mare a dus-o contra turcilor.

17. Refuzul înregimentării politice a Religiei și a propagandei politice pentru anumite partide/ideologii din partea celor care vor preda disciplina Religie.

18. Ca un corolar, evitarea înrolării învățământului religios în propaganda pentru o companie, corporație, sau altă instituție economică.

19. Curriculumul disciplinei Religie se va realiza prin integrarea a trei nivele:

- monoconfesional

- interconfesional

- laic.

Drept exemplu poate servi experimentul realizat de Ministerul Educației și Științei al Federației Ruse care a introdus, pentru anii 2009-2011, cursul ”Fundamentele culturilor religioase și ale eticii laice, compus din 6 module care reprezintă diversitatea confesională a țării: modulul creștin, islamic, budist, iudaic, cultură religioasă și etică laică.

20. Integrarea, în cadrul cursului Religie, a perspectivelor culturologice, sociologice, antropologice, filosofice, istorice și psihologice asupra religiei și a fenomenului religios.

21. Interzicerea prozelistismului religios în sala de clasă.

22. Scopul educației religioase, ca și cel al educației laice va fi construirea unei comunități fundamentate pe valori comune, în pofida divergențelor de opinii, apartenență sexuală, culturală sau confesională.

Lecturi suplimentare:

Blogul lui Constantin Cucoș, de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, autorul unor manuale prețioase de Pedagogie, în special vezi:

- Possibilités et limites d’une éducation religieuse dans la perspective interculturelle.

- Curriculum ascuns si etos relaţional în educaţia religioasă.

- L’étude de la religion – en tant que discipline d’enseignement – dans les pays à religion orthodoxe majoritaire de l’Est de l’Europe.

- Introducere la Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice.

Seria de posturi (în desfășurare) de pe blogul lui Andrei Stavilă.

RELIGIOUS EDUCATION IN CATHOLIC SCHOOLS IN EUROPE.

L’Enseignement religieux est-il en hausse ?

Enseignement du fait religieux.

Fernand Ouellet. L’étude des religions dans les écoles: l’expérience américaine, anglaise et canadienne.

О практике осуществления религиозного образования в государственных образовательных учреждениях Российской Федерации.

РЕЛИГИОЗНОЕ ОБРАЗОВАНИЕ В РОССИИ И ЗА РУБЕЖОМ: ОПЫТ, ПРОБЛЕМЫ И ПЕРСПЕКТИВЫ.

16 Comentarii


  1. Ghenadie Hincu

    @Vitalie Sprânceană:
    @Ghenadie Hincu, tu il stii pe Dumnezeu? pentru ca eu ma cam tem de cei care vorbesc in numele Lui.
    STIMATE Vitalie Sprânceană
    DA EU IL STIU PE DUMNEZEU SI EL PE MINE.
    EU NU MA TEM DAR MA BUCUR DE OAMENII CARE IL CUNOSC PE DUMNEZEU.
    REPLICA MEA A FOST ADRESATA ATEILOR, CARE NEAGA CREDINTA IN DUMNEZEU.


  2. vvgh

    Refreitor la:tu il stii pe Dumnezeu? pentru ca eu ma cam tem de cei care vorbesc in numele Lui (din comentariul 12). Dl Vitalie, Dumnezeu doreste sa-l cunoastem. Aceasta o spune chiar Isus Cristos. Priviti textul de la Ioan 17:3 (dupa Biblia Ortodoxa -BO)”Şi aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis.”. De aceasta depinde posibilitatea de a ne bucura de darul lui Dumnezeu, de a trai vesnic pe pamant. Vedeti si textele: “Pentru că plata păcatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu, viaţa veşnică, în Hristos Iisus, Domnul nostru.” (Romani 6:23) si Psalmul 36:29 “Iar drepţii vor moşteni pământul şi vor locui în veacul veacului pe el.”. Simplu spus Iehova (Iahve – vedeti BO Iesirea 34:6) doreste ca oamnenii sa faca cunoscuti cu El, sa vada cerintle sale si sa manifestam iubire de El (Matei 22:37). El este Legislatorul, Judecatorul si Savatorul nostru “Căci Iehova este Judecătorul nostru, Iehova este Legislatorul nostru, Iehova este Regele nostru. El ne va salva.” (TLN) Isaia 33:22. El stabileste pentru oameni normele, in baza carora putem sa traim intr-o comunitate de oameni (un pamant nou -2 Petru 3:13), fara judecati, politie, armata s.a. Simplu spus El este cel ce ne modeleaza- Olarul si noi lutul “Şi acum, o, Iehova, tu eşti Tatăl nostru! Noi suntem lutul şi tu eşti Olarul nostru.”(Isaia 64:8). Daca dorim sa fim asa tip de oameni putem accepta aceasta si sa devenim crestini (deoarece Iehova ne-a dat un model, pe Isus (1 Petru 2:21)ca sa calcam pe urmele lui (aceasta de fapt si inseamna a fi crestin, cei ce i-l urmeaza pe Cristos). Daca doresti din inima sa devii crestin trebuie sa te modelezi dupa cerintele lui Dumnezeu, asa cum Olarul face oala, asa si un crestin se lasa indrumat de ceia ce cere Dumnezeu (vezi Colseni 3:10,11 -”Dezbrăcaţi-vă de vechea personalitate cu practicile ei  şi îmbrăcaţi-vă cu noua personalitate, care, prin cunoştinţa exactă, se înnoieşte după chipul Celui care a creat-o”. Aceasta se poate face numai daca cercetam cu atentie Biblia (vezi Ioan 17:3). In baza cunostintei apare adevarata credinta. Nu oarba, ci bazata pe cunostinta. Dumnezeu doreste sa ne folosim capacitatile noastre pentru a-l cunoaste. “Nu vă mai conformaţi acestui sistem, ci transformaţi-vă prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi constata voi înşivă care este voinţa cea bună, plăcută şi perfectă a lui Dumnezeu.” (Romani 12:2). In asa fel cunoscand vointa lui Dumnezeu, bazata pe cunostinta si credinta, intelegem, ca modul de viata, care l-am trait trebuie schimbat in asa fel ca sa facem ce-i este placut lui Dumnezeu. Deci ne caim si ne intoarcem (convertim) de la lucrurile rele; “Aşadar, căiţi-vă şi întoarceţi-vă, ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină timpuri de înviorare de la însuşi Iehova” (Fapte 3:19). Acesti pasi sunt necesari, dar nu este destul pentru a deveni un crestin. Mai este nevoie sa ne dedicam, sau consacram viata pentru a infaptui vointa lui Dumnezeu, acordandui devotiune excusiva (Deuter. 6:15). Numai dupa aceia putem sa ne simbolizam dedicarea prin botez (Matei 28:19). Insa botezul inca nu inseamna salvarea. Este nevoie sa ne traim viata in conformitate cu normele lui Dumnezeu. “…continuaţi să lucraţi la salvarea voastră, cu teamă şi tremur” (Filipeni 2:12). Deci denumirea articoului dumneavoastra este aproape de vointa Sa, chiar daca nu a-ti fost deplin constient de aceasta (am inteles din mica explicatie date in comentariul 11). Cu mult respect,


  3. Vitalie Sprânceană

    @Andrei, America de Nord traieste o renastere religioasa, venita in special din cultele crestine precum baptistii si evanghelistii, asa ca de recul nu poate fi vorba. pe de alta parte, la nivel mondial numarul de crestini creste enorm…e adevarat ca centrul de greutate al crestinismului se muta dinspre Europa de Vest si America de Nord spre America Latina (unde deja is vreo 480 milioane de crestini), Africa (360 milioane)si Asia (360 milioane).. info din cartea lui Philip Jenkins “The next Christendom: the coming of global Christianity”.
    si raspandirea crestinismului in Sud coincide cu procesele de modernizare ale acestor tari, cu industrialziarea lor rapida si integrarea rapida in circuitele globale…de asta ziceam ca ar trebui sa tinem cont de faptul ca religia e compatibila cu moderntiatea, industriala si post-industriala. desigur nu fara probleme, dar e aici si e pe mult timp.
    cu lectiile de deprinderi de viata sunt perfect de acord. cred ca fostele guverne au cedat in fata ortodocsilor si protestantilor cand au scos cursul din curicul. si societatea civila a tacut. dar, zice o stire publciata azi, “Deprinderi de viata” e introdus in colegii si scoli de meserie… (http://unimedia.md/?mod=news&id=41228 ). ceea ce nu poate fi decat excelent. acum ar trebui sa-l aparam si sa nu permitem scoaterea lui din programul scolar.


  4. Andrei

    @Vitalie Sprânceană: Domnule Sprînceană, în principiu sînt deacord cu ceia ce aţi scris. Dar, dacă o să mai citiţi mai atent ceea ce am scris mai sus, o să observaţi că am spus că creştinismul cunoaşte un recul. Şi asta la nivel mondial. În special, America de Nord, Europa Occidentală, adică exact ceea ce numim noi ţările dezvoltate. Ţările din “prima line”, ca să mă exprim eufemistic. Acolo, ştiinţa şi învăţămîntul superior e apreciat şi asimilat foarte bine, ceea ce adus la o apreciere laică a lumii. Credeţi-mă, filosofia şi etica pot înlocui cu succes religia. În plus, ar mai trebui de introdus în şcoli cursul “Deprinderi de viaţă”. Sau vrem ca fetele şi băieţii noştri în timpul lecţiei de religie să înveţe rugăcăciuni şi mai ştiu eu şi la repaos să facă sex în viceu şi să rămînă cu burta la gură şi să numai termine liceul? La ce folos sînt atunci rugăciunile învăţate la lecţia de religie? Iată dacă vor învăţa la “Deprinderi de viaţă” că fata e responsabilă de corpul ei, şi că trebuie să facă dragoste şi nu sex fără afecţiune. Sau că trebuie să înceapă viaţa sexuală atunci cînd e pregătită atît fizic cît şi psihic şi nu presată de “prietenul” ei, care numai sex aşteaptă de la ea. Şi după ce o “stoarce” pe fată ca pe o “portocală”…valea… Mă exprim în limbaj mai relaxat de tip adolescentin pentru a arăta cam cum gîndesc mulţi din tinerii noştri. Îmi cer iertare pentru exprimare, dar cam asta-i situaţia. Este bună şi o lecţie de religie, nu zic nu, dar parcă e mai urgentă mai mult ca niciodată o lecţie de sexologie, deprinderi de viaţă, numiţi-o cum vreţi, cum vă place. Vă mulţumesc pentru că îmi oferiţi posibilitatea să mă exprim liber!


  5. Vitalie Sprânceană

    @sws, vezi raspunsul meu pentru @ssianky cu privire la indobitocire…

    @Ghenadie Hincu, tu il stii pe Dumnezeu? pentru ca eu ma cam tem de cei care vorbesc in numele Lui.


  6. Vitalie Sprânceană

    @Andrei, “Dumnezeu ca obiect de studiu” e doar un titlu dde postare pe blog care mi s-a parut reusit, nu neaparat vreo pretentie teologica. altfel si de acord cu lucrurile pe care le spuneti, cu exceptia unui – ca religia ar fi in recul. marturie sta tara cea mai post-industriala care este si una dintre cele mai cea mai religioase: SUA.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>