Dodon se ia de piept cu jumătate de țară. E exagerat de optimist

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Igor Dodon a aruncat mănușa. Mai exact, mănușile, pentru că cei pe care îi provoacă la duel nu reprezintă doar o singură tabără. Una e actuala guvernare, care, în prezent, îl ține cu mâinile legate la spate, alta, foarte numeroasă, reprezintă nucleul românesc, iar a treia îl detestă pur și simplu.

Și dacă el crede că se va confrunta cu fiecare în parte, are probleme serioase de percepție a realității. Iar cea mai gravă dintre ele, care s-ar putea să-l coste scump, este că își permite să comită o eroare matematică impardonabilă: își calculează forțele din punct de vedere numeric, nu calitativ. Or, numărul susținătorilor contează doar în ziua alegerilor, în restul timpului este important cât cântărește fiecare. Iar Dodon cam are probleme cu greutatea. Nu vreau să-i ofensez pe cei care îl susțin pe liderul socialist, ajuns în fruntea statului grație unui grup iresponsabil de opozanți ai actualei guvernări, dar aș dori totuși să-i amintesc cine îi sunt adversarii pe care vrea cu tot dinadinsul să-i scoată din sărite. Artiști, oameni de știință, profesori, medici, studenți, judecători, funcționari și alte grupuri sociale elitiste. Iată cu cine va trebui să se bată domnul președinte cu stea roșie în frunte. Și dacă el își imaginează că îi poate intimida cu numărul de susținători pe care îi are, s-ar putea să greșească amarnic.

Dodon uită că nu este primul care le aruncă mănușa tinerilor și intelectualilor. Au fost și alții, chiar mai breji ca el, din care s-a ales praful până la urmă. Până și bătrânul general comunist Voronin, care îl depășește pe Dodon la toate categoriile, a pierdut, într-un final, anume din cauză că a zgândărit pe cine nu trebuie acolo unde doare. Va fi Dodon mai șmecher? Mă îndoiesc.

Din câte înțeleg, decretele președintelui de organizare a referendumului nu pot fi anulate, ceea ce înseamnă că, teoretic, plebiscitul va trebui să aibă loc. Prin urmare, guvernarea va fi nevoită să treacă la atac. Acum totul depinde de ce va face cealaltă tabără, se va alia cu ai săi contra străinilor sau cu străinii contra alor săi. Securea războiului a fost dezgropată, iar ceasul a început să ticăie. Vara va fi fierbinte, sper să nu ne ardem.

Comentarii