Dodon gură-spartă atentează la securitatea țării

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Președintele Igor Dodon se comportă ca un blogger, nu ca un șef de stat. Reacția sa deșănțată și părtinitoare referitoare la expulzarea diplomaților ruși din Moldova arată că el nu a realizat pe deplin ce rol și responsabilități și-a asumat. Deși a trecut mai bine de jumătate de an de la alegerile prezidențiale, liderul socialist își imaginează că se află încă în campania electorală. Nu spun că un șef de stat n-are dreptul să aibă propria viziune cu privire la direcția de dezvoltare a țării sau să ia atitudini politice. Are dreptul, bineînțeles, doar că, din poziția în care se află, vorbele cântăresc mult mai greu, iar dacă nu sunt cumpătate pot crea adevărate avalanșe.

Faptul că Igor Dodon a condamnat virulent decizia Ministerului de Externe, fără să încerce, cel puțin formal, să afle ce se întâmplă, arată că obediența sa față de Moscova este necondiționată și fără limite. Iar asta înseamnă că el devine un pericol pentru securitatea țării. Doar ideea în sine că niște angajați ai unei ambasade străine, și încă ce ambasadă!, au fost declarați persona non grata este o chestiune serioasă și e puțin probabil că Guvernul a vrut, pur și simplu, să se dea în spectacol sau, mai rău, să-i facă în ciudă președintelui, cum insinuau unii jurnaliști ruși. Premierul Filip a comentat pe scurt subiectul, dar a spus practic totul. Expulzarea diplomaților s-a făcut la solicitarea serviciilor speciale. Și aici nu mai rămâne loc de întrebări. Pentru cine nu știe, atașații din ambasade sunt, de fapt, agenți de informații ai țărilor de origine, adică fac spionaj sub imunitate diplomatică. Serviciile secrete din țara gazdă sunt obligate să-i monitorizeze și să-i deconspire, dacă recurg la diversiuni. Un spion deconspirat este prins și expulzat, în cel mai bun caz. Altă cale nu există.

Igor Dodon este nu doar președinte și om politic, ci și șeful Consiliului Suprem de Securitate. Atunci când serviciile noastre secrete prezintă o listă cu spioni  străini și cer expulzarea lor, înseamnă că există motive întemeiate, iar el este obligat să verifice informațiile și să acționeze în consecință, nu să sară cu gura pe facebook. Dacă a pus la îndoială buna credință a SIS și a celorlalte instituții implicate, putea cere un raport amplu, cu argumentele de rigoare, sau chiar să convoace Consiliul Suprem de Securitate. Dar el n-a făcut-o, pentru că este evident că nu-l interesează argumentele. Mai mult, devine din ce în ce mai clar că șeful statului reprezintă, de fapt, interesele unui stat străin, în detrimentul propriei țări, iar asta este grav, foarte grav.

În Republica Moldova nu se face politică, ci geopolitică. Aceasta este realitatea și nu prea avem de ales. Suntem poziționați geografic la intersecția unor mari puteri antagoniste, iar atâta timp cât acestea se vor confrunta între ele, riscul să fim călcați în picioare rămâne iminent. De aceea, trebuie să fim mereu cu ochii în patru să nu ne cadă cumva vreo grenadă în barcă, iar dacă se întâmplă, să reușim să o aruncăm până nu a explodat. Dar cum să înțeleagă asta un pitic politic, care, printr-un accident al istoriei, a ajuns președinte?

Comentarii