Diaspora, fiți mai simpli.

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Așa mă deranjează când aud cuvântul ”diaspora”. Ca să fiu înțeles corect, mă deranjează anume formele ”diaspora noastră are drepturi”, ”diaspora decide” ș.a.m.d, fără a ține cont că trebuiesc respectate și niște condiții, și nu că și-ar fi adus cineva aminte de cetățenii de peste hotare doar în pragul campaniilor electorale. Ceea ce am văzut la prezidențialele din 2016, a fost un execițiu minunat de mobilizare a cetățenilor de peste hotare pentru a participa la vot. Nu mobilizare a diasporei, că diaspora, n-ar trebui să facă nici o sută de kilometri pentru a vota. Pentru că diaspora înseamnă de fapt grup etnic DOMICILIAT după hotarele țării, și se duce o evidență a acestor grupuri. Nu gastarbaiteri. Și pentru că ne considerăm speciali, nici măcar nu ținem cont că trebuie să ne înregistrăm prealabil la reprezentanțele oficiale a Moldovei în statul în care ne aflăm, care este o practica europeană, că noi suntem moldoveni, și nu suntem obișnuiți să respetăm regulile și legile.
Stimați concetățeni din diasporă, nu este nevoie să vă plasați cu câteva trepte mai sus decât altcineva, sau să vă excitați peste măsură din declarații și slogane răsunătoare în cadrul campaniilor electorale.  De ce spun așa? – pentru că nu sunt moldovenii unicii care pleacă peste hotare să facă un ban.

* De exemplu,  Italia are vot prin corespondenţă, de mai mult de zece ani. Fiecare cetăţean italian care se află în străinătate primeşte câte un plic cu documentele pe care trebuie să le completeze iar acestea se expediază având data poştei din ziua votului. În acest fel, fiecare este recunoscut ca cetăţean cu drepturi depline, chiar dacă centralizarea voturilor de pe cele cinci continente durează mai mult. Acest sistem de vot se practică pentru alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale. Statul italian nu organizează secţii de votare în străinătate, atât pentru a nu-şi pune cetăţenii pe drumuri cât şi din calcule financiare iar sistemul votului prin corespondenţă a făcut să crească numărul alegătorilor din diaspora. E adevărat însă că există o evidenţă riguroasă cu privire la numărul cetăţenilor italieni care locuiesc în străinătate şi cu adresele acestora. (Pentru că se înregistrează!!!)

* Alt exemplu, Franța. Pentru a putea vota în străinătate, cetăţenii francezi trebuie să fie declaraţi la consulat, urmând să se stabilească numărul birourilor de vot. Spre exemplu, în anul 2012, consiliul constituţional a crescut numărul de birouri de vot între primul şi al doilea tur de scrutin al algerilor prezidenţiale.

* Diaspora SUA.  Americanii din străinătate trebuie să fie înregistraţi ca votanţi în statul de origine.

Belgienii.  Cetăţenii stabiliţi în străinătate trebuie să se înscrie la ambasada sau consulatul ţării de origine. Înainte de alegeri, sunt notificaţi prin poştă că trebuie să vină la urne. Programul secţiilor este de la 8.00 la 15.00.

* Ca să poată vota, spaniolii care locuiesc în alte ţări trebuie să se înscrie în registrul consular al regiunii în care se află.

* Ruşii din străinătate votează, în general, la ambasade şi secţii consulare. Există, însă, şi secţii suplimentare, în localităţile îndepărtate de orice reprezentanţă, în care sunt mai mult de 2.000 de cetăţeni.

Canada. Dacă ai plecat din țară fără să declari că te întorci, peste 5 ani de absență pierzi dreptul la vot.

Așa că, stimați moldoveni, fiți mai simpli, informați-vă despre drepturile voastre din surse oficiale și respectați condițiile precum o face toată lumea.

Pace 😉

Comentarii