Consens național sau prostie de opoziție

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Ultima dată când partidele politice de opoziție au format un pact de colaborare pseudo-național, politic și civic a fost anul trecut, în cadrul protestelor din ianuarie. Pe atunci formațiunile politice conduse de Năstase, Dodon și Usatîi și-au unit forțele într-un protest, care mai nu s-a încheiat cu o baie de sânge în fața parlamentului, iar polițiștii mai n-au fost gâtuiți. Probabil vă aduceți aminte de troika NUD. Repercursiunile politice a protestelor stradale de anul trecut se simt și astăzi – în scaunul prezidențial îl avem pe Igor Dodon.

Pretinsul consens național din ianuarie 2016 ni l-au adus în fruntea statului pe Igor Dodon. Mai apoi formatorii de opinie publică din țară, inclusiv și liderii de opoziție, Andrei Năstase sau Maia Sandu, aflați cu salariile în plic la Victor Țopa sau Petru Lucinschi, au început să miorlăiască pe la televizoare cum de s-a permis înscăunarea lui Dodon la sediul Președinției.

Probabil s-au îmbolnăvit de scleroză de au uitat cum au dansat o horă politică cu Dodon, pe scena din PMAN, fredonând slogane și lozinci despre pseudo-unitatea națională a protestelor și cerând alegerea șefului de stat pe cale directă. Cum s-au terminat protestelor și cum a evoluat Dodon într-un an? Chiar vă mulțumim pentru „ingenioasa” și „extraordinare” mișcare de șah de a-l promova pe Dodon la funcția de Șef al Statului. A trecut un an de zile, moldovenii au mers înainte, guvernul Filip a supraviețuit, „consensul național” a troicii NUD s-a fărămițat în bucăți și se metamorfează într-o înțelegere monstruoasă, de carteluri, între PCRM, PLDM, PPDA, PAS și PN contra proiectului de lege cu privire la introducerea votului uninominal.

Când în anul 2009 pe toate stâlpurile de stradă ne izbeam vizual de fițuici cu „Moldova fără Voronin, Moldova fără Comuniști”, la moment liberal-democrații și comuniștii moldoveni își trag un tangou politic de o dimensiune draconică și formează o alianță monstruoasă contra proiectului de lege cu privire la introducerea votului uninominal. Și mai stranie este aflierea la falsul acord de unitate națională între PCRM și PLDM a partidelor conduse de Andrei Năstase și Maia Sandu, PPDA și PAS, în special după ce ambii din urmă l-au criticat dur pe Vladimir Voronin pentru acțiunile din 7 aprilie 2009, numindu-l un „demon” al clasei politice moldovenești și „groparul generației 7 aprilie”. Dar probabil știți vorba aia rusească, puțin întortocheată – От ненависти до любви один шаг.

Cât despre manifestările și mișcările politice ale partidului condus de Usatîi, PN, ele n-au nevoie de o tălmăcire bine calibrată. Partidul lui Renato Usatîi este pe jumate partid politic, pe altă jumate o copie a grupului de crimă organizată condus de Grigori Karamalak. Eu l-aș numi un partid de haos, o făcătură politică cu sediul central la Moscova, în clădirea FSB-ului.

Eu nu cred în nici un consens național între Vladimir Voronin, Maia Sandu, Andrei Năstase, Viorel Cibotaru și interlopul Renato Usatîi. Mai degrabă aș numi înțelegerea semnată de ei drept o prostie politică cu urmări nocive și anti-populare. Doar vă spun, începem de unde am pornit – consensul politic de anul trecut, fabricat în cabinetele de propagandă a lui Năstase și Usatîi, l-au creat președinte pe Igor Dodon. Fiți atenți ce vă doriți și ce vreți.

PS: Nebănuite sunt căile politicului moldovenesc.

Comentarii

Teodor Bucatari

Teodor Bucatari

Preocupat de tot ce îmi este şi pare a fi interesant. Detest oamenii falşi şi cred că până la urmă dreptatea va învinge. Sunt conştient de timpurile în care trăim şi nu cred în poveşti. Nu există o putere mai mare decât adevărul. Cu toate că în Moldo...

Ultimele articole