Ce îi leagă pe Ghimpu şi Plahotniuc? sau Demitizarea unui blogger

Azi, disdedimineaţă, binecunoscutul, profundcompetentul şi megapatriotul cu pretenţii de blogger de factură combativă Dragoş Galbur prezintă ochilor şi minţilor întunecate ale moldovenilor cititori, spre luminare şi mîntuire, un articol “dedicat” politicianului Mihai Ghimpu.

În acest “articol” autorul îşi exprimă profunda indignare şi nemulţumire faţă de Mihai Ghimpu, acuzîndu-l pe acesta de cîrdăşie cu Vlad Plahotniuc şi cu toată mafia existentă şi imaginară din RM.

Printr-o analiză minuţioasă, profundă, argumentată şi foarte asumată, pretinsul blogger il leagă pe Ghimpu de Plahotniuc,  trecînd prin Corneliu Ghimpu, Dorin Drăguţanu, Dorin Chirtoacă, Valentina Chirtoacă, Dina Ghimpu, Boris Focşa şi chiar Mark Tkaciuk. Printr-o încordare neverosimilă de creier, aplicînd metoda “cercetării de teren a bîrfelor” şi “studiul aplicativ al rufelor murdare”, bloggerul Galbur deconspiră o întreagă reţea mafioto-ghimpisto-plahotniuciană de care simpli muritori nici nu bănuiau.

Citind această adunătură de cuvinte care se pretinde a fi articol, mi s-a creat impresia că familia Ghimpu-Chirtoacă, îmreună cu clanul Plahotniuc-Tkaciuk este anume acea mafie în carne şi oase care trage firele în acest stat, ba chiar şi peste hotarele lui.

În fine, nu vreau să fac sinteze ale textelor domnului Galbur, citiţi şi o să vedeţi şi singuri.

Pentru mine e interesantă metoda şi instrumentele cu care operează distinsul blogger-analist dar şi pseudoargumentele sale.

1. Politicianul Mihai Ghimpu. Calitatea de om politic a liderului PL poate fi contestată de oricine şi sub orice pretext, exact aşa cum era contestată cea a lui W. Churchill, M. Tatcher, L.Kacinski, T. Băsescu sau M. Snegur.  Practica arată că atît capacităţile personale cît şi rolul unui om politic pot fi apreciate la justa valoare doar din perspectivă istorică. Contemporanii oricărui politician, în virtutea divergenţelor de idei, a simpatiilor politice şi chiar personale niciodată nu pot da dovadă de suficientă obiectivitate şi imparţialitate în aprecierea unui politician. Judecata asupra politicianului M. Ghimpu rămîine pe umerii generaţiilor care vor putea aprecia impactul faptelor sale asupra lor.

2. Familia Ghimpu. A acuza pe cineva de legăturile sale de rudenie este cel puţin naiv. Este bine cunoscut faptul că în orice ţară, oraş sau sat există anumite cercuri de “elită”: intelectuală, economică, politică, etc. Chiar dacă nu ne atingem de familiile regale din toată lumea, putem să ne amintim de renumitele cercuri familiale precum Kennedy, Rockefeller, Ford, Kacinski, Sturza, Brătianu şi multe altele care au exercitat influienţă politică şi economică, au guvernat şi au dominat societăţile din care făceau parte. Nu mai vorbim de clanurile sau familiile locale: în fiecare sat este unul sau mai mulţi “capi” de familii, descendenţii cărora deţin firme, terenuri, construcţii, funcţii şi multe altele. Ne dăm seama că proverbul popular “Surcica nu sare departe de trunchi” nu a apărut din pod.

Familia Ghimpu este una din familiile notorii din spaţiul basarabean. Toţi fraţii Ghimpu au fost oameni care, aşa sau altfel, au fost recunoscuţi şi populari pentru ceea ce au făcut. De la poezii pînă la politică.  Nu e oare firească situaţia în care copii acestora să fie nu mai puţin abili şi capabili să obţină “un loc sub soare” în ţara asta? Corneliu Ghimpu, Dorin Chirtoacă sau Dorin Draguţanu nu au dreptul să aibă cariere de succes? Nu e oare normal să fie susţinuţi şi promovaţi de părinţii şi rudele lor, exact aşa cum George W. Bush l-a promovat pe George Bush Jr. sau Petru Lucinschi l-a susţinu “din spete” pe Chiril Lucinschi? Chiar dacă unii “descendenţi” calcă strîmb, faca afaceri murdare sau alte chestii urîte, toată familia trebuie să se autobiciuiască public şi să interzică copiilor lor să facă cariere?

Specularea legăturilor de familie este o chestiune demnă de presa de bulevard şi de babele de la uşa scărilor de bloc şi nu poate servi deloc drept o premiză de acuzaţie, argument sau dovadă. Un eventual conflict de interese pe această filieră, mai ales în chestiunile ce ţin de business şi politică este reglementat de lege şi rămîine pe seama organelor competente. În cazul lipsei cărorva dovezi care să demonstreze excesul de influienţă sau coruperea prin intermediul clanurilor de familie, este absolut inutil să acuzăm legăturile de familie. S-a vorbit foarte mult despre Oleg Voronin şi mafia pe care o dirija cînd Vladimir Voronin era stăpîn în Moldova. Şi? Totul a rămas doar la vorbe şi acuzaţii.

3. Legătura Ghimpu – Plahotniuc. Capacitatea şi metodele de manipulare a opiniei publice a consilierilor lui Vlad Filat va rămîine un exemplu clasic în toate manualele de PR editate peste ani de zile. Sintagma rusă “переводить стрелки” a devenit principala “armă ideologică” a actualului Prim-ministru. Cînd Vlad Filat este întrebat “Cine e vinovat de…?”, urmează o gamă întreagă  de potenţiali vinovaţi: Voronin, Tkaciuk, Dodon, Chirtoacă, Plahotniuc, Lupu, Lazăr, Parlamentul, miniştri neascultători, comuniştii, colegii de alianţă, Rusia, Europa, vameşii, Muruianu, bla-bla-bla… oricinenumainueu!

Ultima perioadă, spaima ţării şi duşmanul numărul unu a domnului Prim-ministru este renumitul “Păpuşar”, “Şobolan”, “Capul Mafiei”, “Al Capone de Grozeşti”… atenţie, bătăi de tobe!!!!  marele şi atotputernicul Vlad Plahotniuc!

Transformat, cu bună intenţie, dintr-un businessman de mîna a doua, dintr-un “şmecher” al afacerilor anilor 90, fost coleg de breaslă a lui Filat pe tărîmul “купи-продай” într-un demon, într-un geniu rău al democraţiei moldoveneşti (am mai scris despre mitul lui Plahotniuc), proaspătul prim-vice-preşedinte de Parlament a fost plasat în loc de balaurul cu 7  capete pe care îl ocupa cîndva Vladimir Voronin.

Mai ţineţi minte epocalul slogat PLDM-ist “Moldova fără Voronin”? Bătrînul comunist fiind înlăturat de la putere, nu mai poate servi drept ţintă (fapt aşa şi neînţeles de Mihai Ghimpu). Dar aşa cum binele nu poate exista fără un rău pe măsură, a fost Vlad Plahotniuc a fost ridicat la rang de duşman principal al Moldovei, şi respectiv, al domnului Vlad Filat.

Oamenii care încearcă să se îndoiască de maliţiozitatea demonică a lui Plahotniuc sunt clasaţi ca fiind cumpăraţi sau plătiţi de groaznicul păpuşar şi astfel, credibilitatea lor se reduce drastic. Iar “Don Quijoţii” moldoveni precum autorul susmenţionatului articol, din pură naivitate şi lipsă de discernămînt politic îşi imaginează că luptînd cu Plahotniuc, cot la cot cu falnicul Prim-ministru, luptă cu corupţia care sugrumă acest stat.

Se spune că somnul raţiunii naşte monştri iar cei ce vor să vadă complotul universal extraterestro-masono-evreiesc îl văd chiar şi în propria farfurie. Exact aşa, prin prisma propriilor frustrări şi antipatii faţă de Mihai Ghimpu, pretinsul blogger “descoperă” aţele inexistente prin care, după regulile logice înţelese numai de el, păpuşarul Plahotniuc îl dirijează pe Ghimpu, familia acestuia, Partidul Liberal, Primăria Chişinău, Republica Moldova şi, probabil,… continentul european, planeta Pămînt şi galaxia Calea Lactee.

Murdărirea imaginii de om cinstit şi incoruptibil a lui Ghimpu (pe care, dealtfel, Filat îl consideră mediocru şi lipsit de importanţă) cu cenuşa corupţiei din cuptorul lui Plahotniuc îi joacă perfect la mînă primului ministru care reuşeşte să lovească doi iepuri dintr-o lovitură.

Gîndul elementar că PL şi PD s-au apropiat instinctiv, din dorinţa de a ţine piept napoleonismului lui Filat, nu îi trec prin cap deloc. Normal, e prea simplu pentru ca să fie adevărat.

Eu pot fi acuzat de lipsă de obiectivitate, fiind membru activ al PL-ului, dar în 2006, cînd l-am cunoscut pe Mihai Ghimpu, la Ştefan Vodă nu semăna deloc a om cu bani mari. Un Volkswagen (Passat, pare-se) la mîna a doua,  haine simple şi maniere deloc boiereşti nu denotau deloc un om care “face afaceri mari”… Cum arătau şi cu ce se ocupau la acea etapă Plahotniuc şi Filat nu e greu de aflat. Nici astăzi PL nu pare să plesnească de “donaţii” pentru a umple Moldova cu bannere, orez, zahăr, mălai şi alte “materiale electorale”. Astfel, din tonele de “argumente” şi “dovezi” ale legăturii tenebre dintre Ghimpu şi Plahotniuc, la o analiză atentă, fără “emoţii şi intenţii” se alege praful.

Ei, despre relaţia “colegilor” de AIE-2 s-a scris şi se va mai scrie. Eu aş vrea să mă opresc asupra unui aspect destul de important pentru mine, şi anume a moralităţii şi a bunului simţ al analistului nostru de tip blogger. Fiind puţin amuzat de caracterul armaghedonic al articolului dumisale, mi-am permis să public link-ul acestuia la mine pe facebook cu un comentariu puţin zeflemitor dar fără nici o dorinţă de a obijdui autorul. Mi se păruse amuzant să fac o paralelă dintre “rezultatele” inhalării anumitor plante uscate şi fanteziilor neargumentate ale autorului. Se vede că respectivul nu a apreciat gluma mea… Răspunsul a venit sub formă de “argument” (în viziunea autorului).

Nu mă supăr deloc pe autor, aşa cum nu mă supăr pe Mihai Conţiu, Sergiu Praporşcic, Victor Gurău sau Alexandr Petkov care işi fac faimă prin limbajul care le este caracteristic.

Deşi eu credeam că generaţia nouă de oameni care se pretind a numi “formatori de opinie”, “analişti” sau “politicieni” ar putea da dovadă de o educaţie mai bună şi de un elementar bun simţ… se vede că am greşit.

Îmi cer scuze public de la domnul Galbur pentru comentariul meu puţin zeflemitor şi îl las să “analizeze” şi în continuare viaţa publică din această ţară cu limbajul specific tribunelor de fotbal şi cu pentru a “deschide ochii” celor “hipnotizaţi”. Eu sper să ajungem într-o zi cînd businessmanii nu vor mai face politică iar dentiştii nu vor mai face analize politice, poate atunci vom trăi mai bine.

6 Comentarii


  1. Valera Diaconu

    De “intelectuali” dealde galbur e plina Moldova si mai ales jurnalismul moldovenesc. Asta si-a dat arama pe fata. Altii insa se ascund sub diverse nickuri si injura ca la usa cortului: si pe unimedia si pe jurnal.md, si pe protv etc. Iata fata adevarata a moldovenilor in presa moldoveneasca.


  2. Nicolae Chitoroagă

    Dincolo de frustrările voastre , cred că Mihai Ghimpu conduce cel mai cinstit Partid din Parlament . Paradox , dar asta şi îl face să ia un scor atât de mic în comparaţie cu celelalte partide . La noi e altă regulă : cu cât prosteşti mai tare lumea , cu atât eşti mai sus ; iar dacă analizăm scorul fiecărui partid în fostele alegeri – am totală dreptate !


  3. tania

    Foarte bun articol . Abea acum am dat de el .Nu-i lua in seama pe acei ce nu au argumente , gurile de serpi au doar venin . La ce altceva te poti astepta de la unul din Baltiul rosu ? Asta Balti e legat cu infernul , da nu MG cu mafia .
    Nu te descuraja , daca iti spune cineva , ca esti negativist , pentru ca acei ce te numesc asa nu cunosc semnificatia acestui cuvint . Dimpotriva , din articol am vazut , ca ai o logica sanatoasa , minte limpede , gindire pozitiva , realista , obiectiva .
    Sustin articolul integral . Mai multe de acestea .
    La comentariul lui DG de pe facebook poti sa-i transmiti urmatoarele cuvinte : “cum doresti sa-ti faca tie oamenii , asa sa faci tu “


  4. Elena

    Victoras ti-am citit toate articolele si am concluzionat: esti un negativist.


  5. Iulian

    Ce frustrat e acest Chironda. Pai il critici pe Galbur ca e pretins blogger, dar singur il ataci in public, simtindu-te frustrat de cele scrise de dinsul despre Ghimpu. Si atunci ce fel de blogger esti tu?

    E si logic daca esti membru PL din 2006 sa te simti incomod la ce-a scris dinsul pe blog, dar nu cred ca esti in stare sa-i interzici omului sa scrie ce vrea el pe propriul blog si inca sa-i mai si dai calificative. E cam penibil, nu crezi?


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>