Atacul nuclear de la Hiroshima.

images

Cu 68 de ani în urmă, Japonia avea să devină cîmpul experimental unui nou timp de armă, intrat în istorie sub denumirea de ,, bombă atomică”. Către anul 1945 armata americană era tot mai aproape de arhipelagul nipon, ducînd lupte crîncene cu armata imperială japoneză. Începînd cu 8 decembrie 1945 după atacul aerian de la Pearl Harbor, Japonia şi SUA  se aflau pe picior de război. După 4 ani de război numărul vctimelor în rîndul americanilor creştea semnificativ. După calculele experţilor americani dacă se merge în continuare pe calea confruntărilor atunci numărul victimelor aveau să se dubleze iar războiuurma să se prelungeasc încă cu cîteva luni, posibil chiar ani. Patriotismul ,dar şi în acelaşi timp fanatismul nipon creau haos în rîndul soldaţilor americani, care erau pur şi simplu infricoşaţi de gesturile disperate ale kamikadzilor japonezi. Deseori înainte să moară martirii japonezi rosteau: Trăiască Împăratul.

După moartea preşedintelui american F.D.Roosvelt (aprilie 1945), Harry Thruman devine cel de-al treizeci şi patrulea preşedinte al Statelor Unite al Americii. Încă de la conferinţa de la Potsdam (aprilie-august 1945) Thruman şi-a arătat caracterul oportunist şi radical în ceea ce priveşte soarta Japoniei. Iar în acest scop capitularea necondiţionată a Japoniei era singura şi unica cerinţa a delegaţiei americane. Tot la conferinţa de la Potsdam preşedintele american i-a dat de înţeles lui Stalin că SUA deţine o ,,armă specială” care în scurt timp va fi folosită. Stalin însă era deja informat de serviciile sale secrete despre ce era vorba.

Primul atac nuclear din istorie asupra populaţie civile avea să aibă loc pe 6 august 1945. La ora 08:16 minute, avionul de tip B-29,, Enola Gay” pilotat de americanul Paul Tibbetz lansează o bombă cu un conţinut sporit de uraniu numită Subţirelu (după trasăturile fostului preşedinte Roosevelt, ulterior a doua bombă va fi denumită Grăsuţul, după caracteristicile prim-ministrului englez W.Churchill). Această bombă avea 3 metri 70 cm în diametru şi a fost detonată deasupra oraşului Hiroshima. Efectele explozie au fost groaznice. Temperatura epicentrului exploziei era de 7000 grade  pe Farenheit. Pe o suprafaţă de 2 km totul era ars şi distrus. Chiar şi cele mai trinice clădiri au fost făcute una cu pămîntul. Cîteva ore mai tîrziu operatorul de control a încercat să ia legătura cu staţia locală din Hiroshima. Totul era în zadar. Abia mai tîrziu şeful unei gări aflat mai la nord i-a legătura cu postul de control al Statului Major. În declaraţile sale se vorbeşte despre o explozie teribilă. Ofiţerii nu îi dau crezare şi trimit un avioane la faţa locului. Ajuns la faţa locului pilotul rămîne înlemnit de cele văzute.

Hiroshima 12 ore a fost izolat după explozie din cauza incendiilor şi radiaţiei extrem de mare care va afecta încă mult timp regiunea.Acest timp de armă necunoscută pînă acum a cauzat moartea a 78 000 de civili, dispariţia a 13 000 şi rănirea altor 40 000.

După explozia primei bomble nucleare, fiind impresiont de caracterul distrugător şi efectele acesteia, H. Thruman a declarat că acesta este cel mai mare eveniment din istorie. De rînd cu această au existat şi unele persoane printre care şi amiralul William Leahy, care la acea vreme auafirmat că: „Eram ferm convins că războiul cu Japonia progresase până la punctul în care înfrângerea ei era doar o problemă de timp şi răbdare”, deci atacul nuclear putea fi evitat.

Mult timp masacrul de la Hiroshima şi Nagasaki a fost negat de autorităţile americane drept rezultat potenţialul nuclear în lume sa extins cu repeziune. Actualmente bomba nucleară este un mod de-a provoca frică şi supunere. Această goană a înarmării precum şi obţinerea secretului bombei atomice însă poate provoca auto-distrugerea omenirii, am fost la un pas în 1962, nu trebuie de repetat greşelile trecutului. După spusele unui autor român (Vasile Ghica) :un război nuclear nu s-ar încheia decât cu cea mai cenuşie remiză.

După 68 de ani de la acel cumplit măcel nu ne rămîne decît să fim în această zi părtaşi cu suferinţa japonezilor şi să tindem spre o pace şi un cer cît mai senin .

Rodion Rusnac

Rodion Rusnac

Sunt cetăţean al Republicii Moldova. Stat în care m-am născut şi doresc să trăiesc în continuare, indiferent de multiplele probleme cu care se confruntă ţara. Nu doresc să neg sau să evit problemele, doresc sa-mi aduc contribuţia la depăşirea lor şi ...

Ultimele articole