FALIMENTUL REGIUNII TRANSNISTRENE

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Sanctiunile, dar si izolarea Rusiei de catre lumea occidentala, acompaniate si de reducerea preturilor la hidrocarburi, a zguduit puternic economia ruseasca, care aluneca rapid in recesiune. Bugetul federal rateaza venituri de miliarde de dolari de la scaderea si cu o unitate a pretului petrolului. Titieiul mai ieftin pune presiune si pe pretul la gazele naturale destinate pietelor externe. O tendinta naucitoare pentru bugetul federal care se tine, in mare parte, pe petrodolari. Sigur, Rusia a acaparat Crimeea si o obtinut o colonie in regiunea ucaraineana Donbas (care si ele trebuiesc intretinute cu bani multi), dar a pierdut mult din increderea investitorilor si a finantatorilor straini, iar efectele pot fi dintre cele mai sumbre pentru o economie invechita tehnologic. Capitalurile straine parasesc “imperiul nuclear” cu viteza vantului din tundra siberiana. Evident, in aceste conditii, rubla ruseasca e in cadere libera si rupe nemilos din rezervele valutare ale bancii nationale. Pe acest fundal, presa ruseasca incepe sa scrie (chiar daca cenzura Kremlinului are grija ca informatiile despre starea reala a economiei sa nu treaca peste zidurile cetatii) ca transferurile de la bugetul central catre cele regionale se reduc intens, iar unele programe, in general, au fost amanate.

O soarta asemanatoare sau poate si mai sumbra le astepata si pe coloniile  nerecunoscute (nascute din frustrari imperiale), ce cuprind ca o gherlanda “Maica Rusie” din Caucaz si pana la Nistru. Tiraspolul deja de cateva luni da semnale ca lucrurile nu mai sunt atat de roz si devin tot mai gri. Mai intai au fos reduse cu aproape 20% salariile bugetarilor din regiune, apoi s-a vorbit de scumpirea utilitatilor, iar mai nou, asa-zisul minister al dezvoltarii economice de la Tiraspol, a propus majorarea impozitelor cu 40 la suta. Potrivit informatiilor difuzate de autoritatile separatiste, aproape jumatate din cheltuielile prevazute de bugetul regional nu au acoperire, situatie similara cu ceea din economiile slab dezvoltate: Afganistan, Guineea, Eritreea si insulele Marshall. Iar asa-zisul ministru al economiei nu exclude chiar, citez: “o catastrofa umanitara, colapsul statului”. (sursa: www.infotag.md). Situatia devine si mai dramatica in conditiile in care intreprinderile care formeaza bugetul regional, cum ar fi uzina metalurgica si cea de ciment din orasul Rabnita, sunt pe punctual de a-si sista activitatea. In prezent, acestea utilizeaza doar 20-25% si, respectiv, 30% din capacitatile de productie.

Un alt pilon ce sprijina bugetul transnistrean este contrabanda (incepand cu marfuri de larg consum si terminad cu droguri). Iar sedinta de lucru din 23 octombrie, organizata de presedintele ucrainean, Petro Porosenko, la Odesa,  la care s-a vorbit anume despre coridorul de contrabanda ce trece prin Ucraina si regiunea transnistrena, este un prim semnal ca Kievul nu mai doreste sa tolereze afacerile ilegale  ale separatistilor. Sigur, sa fim realisti, aceasta nu inseamna ca de maine se va pune capat contrabandei, dar cel putin este un inceput, care ar putea sa adauge probleme regimului falimentar de la Tiraspol.  Presedintele Porosenko chiar a punctat destul de clar care va fi politica Kievului in raport cu Tiraspol: «Я хотел бы обратить ваше внимание, поскольку у нас тут камеры (телевидение – УНИАН), – такого государства, как ПМР, у нас нет. Использовать это определение сейчас, на камеры, – политическая ошибка. Этот участок границы называется приднестровский участок украинско-молдавской границы. Я думаю, вам это знать полезно», ― сказал Порошенко.
http://www.unian.net/politics/1000039-ne-suschestvuet-gosudarstva-pmr-suschestvuet-lish-pridnestrovskiy-uchastok-granitsyi-poroshenko.html  (Rezumat: un asemenea stat ca Republica Moldoveneasca Nistreana nu exista.)

Toate acestea adunate si puse cap la cap ne duce la urmatoarea concluzie: Cu o economie la pamant si fara perspective de revitalizare, in lipsa posibilitatilor de finantare externa, cu un vecin (Ucraina) care te identifica drept dusman, o eventuala reducere a finantarilor de catre Moscova, impinge regiunea transnistreana in pragul colapsului. Pentru Chisinau falimentul separatistilor, dar si marile framantari geopolitice, ar putea fi o noua sansa pentru a gasi o solutie conflictului inghetat. Depinde de noi daca ne va ajunge capul, dar si curaj, ca sa nu ratam momentul.

 

Tineti ritmul!

Comentarii