Când guvernatorii sunt varză, pierdem curechiul*

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Banca centrală – un patefon stricat

 

De peste un an de zile, la fiecare câteva săptămâni, cursul de schimb valutar ţine locul primelor titluri din buletinele de ştiri. Aşa stând lucrurile,  este firesc să suspectezi Banca Naţională or că duce o politică premeditată de depreciere treptată a monedei naţionale faţă de principalele valute de referinţă  (mai multe voci spun că leul este supraapreciat nefondat) şi nu doreşte să recunoască deschis acest lucru, or că face jocul unor grupuri de interese (iarăşi cum sugerează mai multe voci de prin târg), or că Banca Naţională a scăpat de sub control stabilitatea monedei naţionale, ceea ce ar demonstra indirect, pe alocuri, lipsă de profesionalism. Dar cum nu am nici un argument să afirm că managementul BNM este neprofesionist, pun această supoziţie pe seama unei impresii de moment (pe care banca centrală nu doreşte sau nu este interesată să o combată) şi care a apărut, mai degrabă, din lipsa unor informaţii, dar care, la sigur, circulă prin bucătăria financiară de pe bulevardul Grigorie Vieru din capitală şi pe care bancherii şefi le ţin bine dosite de ochii lumii. În schimb, ne servesc gogoşi de serviciu, care aduc şi ele un adevăr, dar nu ne descoperă esenţialul : cu cererea şi oferta de valută de pe piaţă, cu evoluţiile pe pieţele externe, cu dreptul de a interveni pe piaţă,  că „jocul săltăreţ” al cursului nu va afecta preţurile şi că inflaţia se va menţine în coridorul de 5% la finele anului, plus/minus 1,5 puncte procentuale. Un întreg arsenal de a vorbi mult şi de a spune puţine. Dacă, în ultimul an şi jumătate, aţi auzit un alt mesaj de la BNM, va rog, să mă informaţi şi pe mine. Până una alta, vă asigur că aşa o să ne mai „liniştească” încă doi ani de acum încolo. Prin urmare, stimaţi colegi ziarişti, nu vă mai chinuiţi să mai luaţi interviuri şi să chemaţi în conferinţe de presă şefii de la BNM, pur şi simplu utilizaţi răspunsurile lor de acum un an, jumătate de an sau o lună şi, vă asigur, nu o să greşiţi cu nimic. Banca centrală, ca un patefon stricat, repetă acelaşi mesaj cu orice ocazie, iar leul îşi continuă drumul lui, adică se depreciază constant. În aceste circumstanţe,  ce să crezi despre cei din BNM (plătiţi din banii noştri ca sa aibă grija de banii noştri)? De ce să nu-i înjure lumea, daca ei spun una şi în realitate se întâmplă cu totul altceva?

 

Salariul se transformă în maculatură de buzunar

 

Să analizăm doar două din mesaje transmise în ultimul timp de BNM.

 

  1. BNM: Pe parcursul lunilor de vară cursul de schimb îşi va reveni.

 

Realitatea: Leul continuă să se deprecieze cu paşi rapizi.

 

  1. BNM: Preţurile nu vor fi afectate de deprecierea leului.

 

Realitatea: Petroliştii deja  au anunţat că în următoarele zile vor opera majorări de preţuri, inclusiv ca urmare a deprecierii leului. Adică spirala a început să se rotească. Dar sa aducem şi un exemplu ce demonstrează clar că preţurile nu pot sta pe loc atunci când leul, de peste un an, este prins într-un proces permanent de depreciere .În anului 2013, preţul mediu de achiziţie a gazelor naturale de la Gazprom s-a redus cu 3,7%, până la nivelul de 379,6 USD pentru o mie de metri cubi. Pare a fi o tendinţă îmbucurătoare, cu o mică excepţie însă, exprimat în lei moldoveneşti preţul de import a crescut de fapt cu 0,9%. Şi în general, dragi concetăţeni, nu aveţi impresia că de la lună la lună în magazine se cam schimbă preţurile? Concluzia: în statistici ochim drept în ţintă – 5% inflaţie la finele anului, iar în buzunare, de la lună la lună, salariul îşi pierde din putere şi îşi păstrează doar o singură calitate, cea de maculatură.

 

Cineva mă poate acuza că am pus un titlu cam… „îndrăzneţ”. Poate, dar sa facem mai întâi un exerciţiu de imaginaţie. Ce ar spune lumea despre o persoana care, timp de  jumătate de an, ar repeta cu insistenţă că afară-i soare în timp ce, de fapt, plouă? Cel puţin, că-i varză! Ce să credem atunci despre BNM, care ne spune una, dar se întâmplă alta?  Cel puţin…

 

 

*Curechi (regionalism. varză) – argou utilizat cu sensul de bani (din rusescul „kapusta”).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii