BANII CRESC ŞI DIN PĂMÂNT

Opinile evidențiate în acest articol aparțin exclusiv autorului. Aceste opinii nu reflectă pozitia postului Publika TV sau a siteului Publika.MD.

Anul 2016 a fost unul bun pentru agricultură, cu o creştere de aproape 20 la sută. În 2017 există şanse reale ca performanţa să fie repetată (Vezi tabelul).  Sigur, trebuie să-i dăm Domnului ce-i a Domnului, vremea a ţinut cu agricultorii, fapt confirmat şi de creşterea spectaculoasă a producţiei vegetale cu 26%, comparativ cu 2015 (grâu – cu 39,8%, porumb – cu 28,8%, floarea soarelui – cu 38,9%). În general, ponderea cerealelor şi a boboaselor în totalul producţiei agricole este destul de mare – 26,4%, iar cota producţiei vegetale şi mai mare – 72%. Nu putem vorbi despre o structură ideală, mai avem mult de lucru. Totuşi, ceea ce vreau să spun este că agricultura are un potenţial destul de mare de creştere şi de dezvoltare. Poate fi un stimulent real pentru creşterea economică, respectiv, a exporturilor şi pentru crearea locurilor noi de muncă. Însă, asta deloc nu înseamnă că trebuie să “încălecăm” mantra noastră preferata şi s-o repetăm în prostie: Moldova este o ţară agrară şi statul trebuie să ne facă, să ne ofere, să ne păzească etc. În era economiei informaţionale este, cel puţin, neserios să construieşti o economie agrară. În schimb, trebuie să construim un sector agricol modern, performat şi puternic, cu o industrie de prelucrare pe măsură. Oamenii de afaceri care vin în agricultură trebuie să elaboreze planuri de afaceri bine gândite, cu toate riscurile incluse, dar nu să se bazeze pe faptul că statul o să-i ofere despăgubiri, statul o să-i ofere subvenţii etc., etc. Să nu ne facem afaceri la mila statului.  Sigur, asta nu înseamnă că statul nu trebuie să elaboreze şi să deţină politici inteligente de stimulare şi de susţinere a sectorului agricol. Să anunţe un program stabil, transparent şi previzibil de subvenţionare, dar şi mecanisme de intervenţie rapidă în caz de cataclisme naturale sau de alt gen (embargouri, taxe discriminatorii etc.).

 

Prin urmare, Guvernul are încă multe de făcut. Dar lucrurile par să se mişte din loc. În 2016, pe lângă subvenţiile la zi, Guvernul a început să lichideze restantele din anii precedenţi (aproape 500 milioane de lei), ajungându-se la un fond total de aproape 900 milioane de lei. Recent ministrul Agriculturii afirma: „Sperăm că din 2017 să nu mai avem datorii faţă de fermieri şi să achităm subvenţiile la zi. Din 2017 vrem să punem în practică Legea subvenţionării, document ce va stabili clar cum sunt acordate compensaţiile. Urmează să diversificăm şi modul de acordare a subvenţiilor. Vom face o analiză amplă a procedurii care a existat până acum. În domeniile în care s-a alocat prea mult urmează să micşorăm investiţiile şi să ne reorientăm în alte sectoare. Îmbucurător este faptul că în 2017 şi bugetul de subvenţionare este mai mare. Ca cifră generală va rămâne acelaşi, însă din contul datoriilor, care vor fi mai mici, subvenţiile directe către agricultori vor fi mărite.”

 

O altă noutate bună de la Guvern este că în scurt timp va fi lansat un program naţional de susţinere şi de dezvoltare a afacerilor în zona rurală. Este vorba de peste 200 de proiecte. „Ne propunem să lansăm campania „Restart Satul Național”. Sigur, aici vorbim de implementarea mai multor programe de dezvoltare”, preciza ministrul Economiei, Octavian Calmâc.

 

Un alt obiectiv anunţat este normalizarea relaţiilor comerciale cu Federaţia Rusă şi excluderea barierelor tarifare. Tot în 2017 vor fi initiaţe discuţii cu China şi Egipt (pieţe de perspectivă) pentru semnarea unor acorduri de comerţ liber.

 

Şi poate cel mai important (o noutate aşteptată mult de exportatorii de produse agroalimentare) în acest an Uniunea Europeană ar putea să acrediteze laboratoarele moldoveneşti pentru eliberarea certificatelor de export pe piaţa europeană.

 

Nu e mult, dar nici puţin. De lucru este şi este. Important este ca statul, dar şi businessul să înţeleagă şi să depună eforturi ca agricultura să devină un sector modern, care asigură profituri pentru cei ce investesc. Lucrurile parcă încep să se mişte în direcţia bună şi e păcat să ratăm potenţialul şi oportunităţile pe care le avem.

PRODUCŢIA AGRICOLĂ

 

  Producţia, mii tone Producţia agricolă în a. 2016 în % faţă de 20151,2 Gradul de influenţă a producţiei asupra creşterii (+), descreşterii (-) producţiei agricole globale în 2016 faţă de 20151, %
2014 2015 20161
Total producţia agricolă x x x 118,6 18,6
Producţia vegetală x x x 126,0 17,6
din care pe  principalele tipuri:          
cereale şi leguminoase boabe – total3 2 922 2 206 2 978 134,6 8,1
din care:   grîu3 1 102 922 1 290 139,8 3,5
porumb pentru boabe 1 556 1 077 1 379 128,8 3,4
floarea soarelui3 547 485 673 138,9 4,5
sfeclă de zahăr3 1 356 538 590 109,8 0,1
Tutun 1,4 1,2 0,9 71,3 0,0
Soia 109 48 39 81,4 -0,2
rapiță 68 16 43 de 2,7 ori 0,7
cartofi 268 158 214 135,0 1,0
legume – total 327 246 293 112,1 0,8
fructe, nuci şi pomuşoare – total 497 485 590 119,2 1,5
struguri 594 599 615 102,8 0,2
Producţia animalieră x x x 103,1 1,0
din care pe principalele tipuri:          
vite şi păsări (în masă vie) 176 186 196 104,8 0,9
Lapte 525 520 513 99,2 -0,1
ouă (mil. buc.) 645 625 667 107,0 0,2

 

http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5511&parent=0

Comentarii