Despre billboarduri, economic vorbind.


Faptul că oraşul Chişinău este invadat de billboarduri nu constituie o noutate pentru nimeni. Faptul că acestea urâţesc un oraş cu ceva potenţial este, din nou, ştiut.
Oice billboard urâţeşte oraşul, iar billboardurile urâte urâţesc oraşul mult mai tare. Şi urâţenie avem tot mai multă.

Deseori vedem pe billboarduri, spre exemplu, felicitări cu ocazia zilei de naştere, cereri în căsătorie şi tot felul de alte modalităţi ieftine şi lipsite de creativitate de a băga pe cineva drag în seamă. Un moldovean adevărat are BMW şi o felicită pe padrug-sa pe billboard, mai nou.
Mai avem billboarduri cu tot felul de plitcă, mobilă, calorifere, etc. Efectivitatea acestora în promovarea vânzărilor – discutabilă. Maklerul şi 999 sunt, la sigur, mai eficiente. Valoare estetică a acestora – zero, sau chiar minus.

Nu zic – e treaba fiecăruia ce pune pe billboardul pentru care plăteşte. Şi e treaba companiei ce dă spaţiul în chirie să o aprobe la primărie. Iar, lucru cunoscut, afacerea cu outdoor advertizing este una din cele mai corupte în orice oraş. Fiecare billboard trebuie aprobat de primărie. Asta înseamnă că trebuie să ai pile bune în direcţia respectivă a primăriei. Aşa e în toată lumea – aşa e şi la noi. Problema că la noi aprobă chiar tot. Inclusiv greşeli gramaticale, inclusiv panouri ce nu îndeplinesc normele legale (gen să fie în română, de exemplu). Ei acolo, am impresia, nici nu se uită ce aprobă.

Principala problemă, însă, este faptul că avem mult prea multe panouri. Enorm de multe, peste tot. Outdooruri şi LEDuri ai la tot pasul, la tot colţul. Din orice punct al acestui oraş, poţi vedea cel puţin un billboard. Şi excepţii pentru legitatea asta sunt foarte puţine.

Oferta, deci, este una abundentă. De relaţia ofertă-preţ fie vorba, oferta fiind una mare, te mai poţi şi târgui, mai ales când ai volume.
O ofertă generoasă, respectiv, rezultă într-un un preţ mai mult decât “rezonabil”. În timp ce outdoorul în orice oraş este un lux, la noi este nimic special. Îţi poţi permite mofturi gen “felicitări papusic”, sau pupsik, sau cine mai ştie ce. Suma de 300 euro pe lună pentru un asemenea moft este o sumă derizorie chiar şi în Republica Moldova. Iar abundenţa de asemenea manifestări urâţeşte oraşul.

Preţul serviciilor de outdoor fiind mic, un client nu va acţiona raţional dacă ar da 3-500 euro doar pentru un design, unul într-adevăr bun, care ar face un lucru frumos. Cu atât mai mult că nici clientul nu prea are simţul frumosului. Aşa, billboardurile în surplus, promovează industria fotoshopperilor autodidacţi, de doi bani, urâţenia şi lipsa de gust fiind specialitatea lor. Procesul de urâţire ia anvergură. Urâţenia intră în fiecare curte, împânzeşte fiecare intersecţie.

Reclama outdoor trebuie să fie un lux, un serviciu ce costă scump. Decât 5 billboarduri cu 300, mai bine unul cu 1500 euro. Oraşul s-ar mai aerisi puţin, iar cei ce nu au crescut la magnitudinea unui business decent ca să-şi permită un billboard, vor trebui să utilizeze alte metode de publicitate.

Preţul va creşte singur. Unicul lucru ce trebuie făcut în acest sens este să se scoată bună parte a billboardurilor şi să se interzică în general în anumite zone ale oraşului – radical dar eficient. Fără mari discuţii şi negocieri.

…Adică nu ca şi cu rutierele.

2 Comentarii


  1. gheaghea misha

    @Arghire: La Colonita


  2. Arghire

    Unde oare ar fi locul cel mai potrivit din Chisinau
    pentru a afisa sloganul urmator si ce firma o poate face ?

    TRAIASCA ROMANIA MARE IN VECHILE HOTARE
    DIN ANUL 1918 DINTRE NISTRU SI TISA
    CU MOLDOVA DE EST SI BUCOVINA DE NORD
    RE-VENITE LA TARA-MAMA !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>